Comisia interamericană a drepturilor omului face apel la SUA să plătească despăgubiri victimelor invaziei forţelor americane din Panama din 1989, indică un document făcut public vineri, relatează AFP.
Comisia estimează că SUA "sunt responsabile" de încălcări ale dreptului "la viaţă, libertate, securitate şi integritatea persoanei" comise în cursul invaziei lansate de Washington pentru răsturnarea de la putere şi capturarea dictatorului panamez Manuel Noriega.
Documentul de 91 de pagini mai acuză SUA că au comis în cadrul acestei operaţiuni încălcări ale drepturilor la protecţia copilului, la proprietate şi la justiţie.
Oficial, bilanţul persoanelor ucise în timpul invaziei este de circa 500. Organizaţiile de apărare a drepturilor omului evocă însă bilanţuri ale invaziei militare de mai multe mii de morţi.
Comisia interamericană a drepturilor omului cere SUA "să ofere reparaţii integrale pentru încălcărilor drepturilor omului" stabilite în raport "atât în aspectul lor material, cât şi în cel imaterial". Washingtonul "va trebui să ia măsurile de compensare economică" corespunzătoare, estimează organizaţia.
Ambasada SUA în Panama a reacţionat rapid la publicarea raportului Comisiei. Într-un text trimis AFP, ea îşi exprimă "regretul profund pentru pierderea de vieţi în rândul civililor care s-a produs în timpul operaţiunii Juste Cause", nume de cod dat invaziei pentru capturarea lui Noriega.
Ambasada subliniază faptul că operaţiunea militară "l-a înlăturat de la putere pe brutalul dictator Manuel Noriega" şi că în urma acestei intervenţii, Panama are în prezent "una dintre democraţiile cele mai solide din emisferă".
Reprezentanţa diplomatică adaugă că după invazie "guvernul SUA a furnizat fonduri de susţinere economică de 420 de milioane de dolari pentru a ajuta Panama".
Pe 20 decembrie 1989, peste 27.000 de soldaţi americani au invadat Panama pentru a-l răsturna de la putere şi captura pe Noriega, inculpat de un tribunal din Miami pentru trafic de droguri.
Noriega s-a predat forţelor americane pe 3 ianuarie 1990. El a fost apoi deţinut succesiv, până la moartea sa în 2017, în SUA, Franţa şi Panama pentru trafic de droguri, spălare de bani şi dispariţii forţate ale opozanţilor în timp ce era la putere (1983-1989).
Avocata panameză Gilma Camargo, care a depus o plângere împotriva SUA la Comisia interamericană a drepturilor omului în 1990, şi-a exprimat satisfacţia în privinţa amplorii documentului publicat vineri de Comisie. "Este un raport categoric şi extraordinar care face să avanseze dreptul internaţional şi dreptul umanitar", a declarat ea pentru AFP.