Jurnalul.ro Ştiri Externe Tadjikistan cade în mâinile Chinei, fără ca Rusia să poată face ceva 

Tadjikistan cade în mâinile Chinei, fără ca Rusia să poată face ceva 

de Şerban Mihăilă    |   

China își continuă expansiunea în Asia Centrală, spre evidenta nemulțumire a Moscovei, care însă nu poate face nimic pentru a opri ambițiile liderilor de la Beijing. Chinezii construiesc acum o nouă bază militară pe teritoriul tadjic, la granița cu Afganistanul. Aparent, noua bază este amplasată, deoarece oficialitățile din Dușanbe se tem de acțiuni ostile ale talibanilor la frontieră. Ținta chinezilor pare însă cu totul alta.

 

Biroul din Tadjikistan al postului de radio „Libertatea”, versiunea chineză a mult mai cunoscutului program „Vocea Americii”, a anunțat construirea, de către China, a unei baze militare pentru desfășurarea de unități ale unei forțe de intervenție rapidă a Ministerului tadjic de Interne, în vederea contracarării unui eventual pericol la granița cu Afganistanul, în condițiile instalării la putere a regimului taliban în țara vecină.

Radio „Libertatea”, citat de site-ul în limba engleză al publicației ruse „Pravda”, susține că adjunctul ministrului de Interne, Abdurahmon Alamshozoda, le-a spus membrilor Parlamentului din Dușanbe că baza va fi amplasată în valea Wakhan, din regiunea Ishkashim, lângă districtul Roshtkala, în sudul Tadjikistanului. Mai mult, executivul tadjic s-a angajat să scutească China de orice plăți și taxe vamale legate de importurile echipamentelor necesare pentru finalizarea construcției. 

Baza militară va avea peste zece clădiri, între care barăci, dormitoare, birouri, cantine, turnuri de pază și unități auxiliare, precum rezervoare de stocare a apei. China va fi responsabilă pentru proiectarea și construirea bazei, precum și pentru furnizarea computerelor, a mobilierului și a altor echipamente necesare zonelor rezidențiale și de birouri, a adăugat aceeași sursă. 

Construcția este evaluată la 8,5 milioane de dolari și nu s-a specificat dacă aceasta va găzdui personal din China. 

 

Scopuri diferite

 

Teritorii afgane din apropierea zonei de frontieră unde va fi amplasată baza, inclusiv regiunea rebelă Panjshir, sunt populate de tadjici, care, spre evidenta nemulțumire a talibanilor, primesc ajutor din partea Tadjikistanului. Deseori, susțin surse de la Moscova, insurgenții tadjici atacă forțele talibane în Afganistan, după care se refugiază în Tadjikistan, crescând astfel pericolul unei riposte militare afgane în zona graniței. 

Din această perspectivă, apariția unei baze militare puternice în regiunea de conflict este extrem de utilă pentru armata tadjică. 

De cealaltă parte, Beijingul pare să aibă, deocamdată, un cu totul alt interes militar imediat. Chinezii ar putea folosi această bază pentru a opri eventuala infiltrare a granițelor, de pe teritoriul afgan, de către grupări teroriste care îi susțin pe uigurii din vestul Chinei, minoritate musulmană persecutată de regimul președintelui Xi Jinping. 

 

Cap de pod în Asia Centrală

 

Pe termen lung, interesul Chinei este însă unul cu o miză mult mai mare și anume consolidarea unui cap de pod pentru continuarea extinderii în Asia Centrală.

Același post de radio a făcut un anunț la fel de important, care pare să dezvăluie modul de operare al Beijingului în regiune. Potrivit postului „Libertatea”, citat de site-ul „Pravda”, guvernul tadjic s-a oferit să transfere sub controlul total al Beijingului o bază militară construită anterior de chinezi în districtul Murgob al regiunii autonome Gorno-Badahșan. Conform sursei citate, președintele tadjic, Emomali Rahmon, a făcut această propunere ministrului chinez al Apărării, Wei Fenghe, în timpul vizitei efectuate de oficialul chinez la Dușanbe, în luna iulie. Mai mult, Tadjikistanul a propus să înceteze încasarea unei chirii din partea armatei chineze, în schimbul sprijinului militar. 

Nici chinezii, nici tadjicii nu recunosc oficial existența acestei baze, amplasată la 12 kilometri de coridorul strategic Wakhan, din partea afgană, și la 30 de kilometri de granița cu China. Beijingul insistă că, potrivit unui acord încheiat în 2016, a construit patru posturi de graniță și un centru de instrucție la frontiera afgano-tadjică și, de asemenea, a deschis în Dușanbe un birou pentru combaterea terorismului, extremismului și separatismului.   

Deși este membru cu drepturi depline al Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă (CSTO) – alături de Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan -, Tadjikistan face parte și dintr-un mecanism militar de interacțiune construit de China, care mai include Pakistan și Afganistan. În vara aceasta, spre exemplu, China și Tadjikistan au derulat exerciții militare comune. 

 

Dependență de China

 

Un alt acord interguvernamental dezbătut în parlamentul tadjic prevede ca partea chineză să atribuie Tadjikistanului suma de 203,9 milioane de dolari pentru construcția unui segment al autostrăzii Dușanbe-Khorog-Kulma. Autostrada face parte din coridorul internațional al unei importante rute asiatice și consolidează legăturile comerciale și de transport ale Tadjikistanului cu China, Kazahstan și Afganistan. 

De altfel, China este unul dintre principalii investitori din economia Tadjikistanului, țară ale cărei datorii față de Beijing depășesc, deocamdată, peste un miliard de dolari. Activitatea Chinei pe teritoriul statului vecin s-a extins în aproape toate sectoarele vitale, cum ar fi construcțiile, comunicațiile, serviciile financiare, industria electronică, industriile chimică și textilă, agricultură și procesare agricolă. Giganții chinezi în domeniile petrolului și gazelor sunt, la rândul lor, extrem de activi în explorările geologice din Tadjikistan, în încercarea de a controla producția de gaze naturale. 

 

Rușii, legați de mâini și de picioare

 

Reacția Moscovei la expansiunea continuă a Chinei în Tadjikistan este, deocamdată, una de calm relativ, în condițiile în care aceasta este regiunea de unde poate proveni principalul pericol terorist la adresa Rusiei, mai exact amenințarea unor grupări de pe teritoriul controlat de talibani. 

Rusia consideră, probabil, că statutul de aliat al tadjicilor în cadrul CSTO îi oferă automat dreptul de a interveni militar, în cazul unui eventual atac al talibanilor. 

În schimb, din punct de vedere economic, din moment ce Tadjikistanul nu face parte din Uniunea Economică Euroasiatică, rușii par să se fi resemnat deja cu faptul că au pierdut o nouă luptă cu chinezii în Asia Centrală.

Subiecte în articol: China
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri