Jurnalul.ro Special Îți încălzești casa cu ajutorul gazelor? Încălzirea se va scumpi. Te încălzești cu lemne? Tot se va scumpi. Carburanții vor costa și mai mult

Îți încălzești casa cu ajutorul gazelor? Încălzirea se va scumpi. Te încălzești cu lemne? Tot se va scumpi. Carburanții vor costa și mai mult

de Adrian Stoica    |   

România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, ceea ce va crea o oportunitate semnificativă de a reduce rata sărăciei energetice la nivel național. Astfel, România va primi 6 miliarde de euro (9,25%) din pachetul de finanțare în valoare de 65 de miliarde de euro al Fondului Social pentru Climă, disponibil în perioada 2026-2032. Vestea nu ar trebui să ne bucure pentru că asta înseamnă că avem cea mai mare sărăcie energetică din UE.

Rolul instrumentului de finanțare este de a atenua efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2. Acest nou mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027, dar raportarea emisiilor va începe de la 1 ianuarie 2025, iar monitorizarea lor se face din acest an. Sistemul ETS 2 nu va cuprinde gospodăriile care folosesc lemn (80% din mediul rural) pentru încălzire sau gospodăriile conectate la sistemele centralizate, acestea fiind în majoritate cuprinse în mecanismul de taxare a carbonului ETS I, care obligă companiile să dețină certificate de emisii pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit.

Fondurile vor trebui utilizate pentru investiții care să sprijine grupurile vulnerabile, cetățenii aflați în sărăcie energetică sau de transport, arată Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-un raport privind efectele aplicării ETS 2 asupra țărilor din regiune. Raportul „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea Europei Centrale și de Est pe baza exemplului României și Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat de CSD împreună cu organizații non-guvernamentale din Polonia (WiseEuropa) și Germania (Adelphi, Berlin).

Impactul ETS 2 asupra consumatorilor din România

În România, 37% dintre gospodării s-au aflat în sărăcie energetică în 2022, după ce și-au cheltuit peste 10% din venituri pe facturile de energie (electricitate și încălzire), potrivit modelărilor CSD bazate pe datele cuprinse în Ancheta bugetelor de familie realizată de Institutul Național de Statistică. Prin urmare, orice creștere suplimentară a prețurilor la gaze naturale, precum cea generată de ETS 2, ar aduce un cost suplimentar care se va reflecta în facturile la energie. Astfel, la un cost de 70 de euro/tona de CO2, cheltuielile totale ale unei gospodării se vor majora cu până la 5%, conform estimărilor cuprinse în raportul publicat de CSD. Pentru cei cu venituri medii, cheltuielile suplimentare vor fi în mare măsură legate de încălzire. Gospodăriile aflate în primele două decile (praguri) de venit sunt cel mai puțin afectate, deoarece aceste gospodării folosesc în principal lemn pentru încălzire, un combustibil care nu este inclus în ETS 2. Cu toate acestea, aceste gospodării vor fi afectate indirect, deoarece orice creștere a prețului gazelor va conduce la majorarea cererii pentru combustibili alternativi și, prin urmare, la creșterea prețurilor, inclusiv lemn. Acest efect a fost înregistrat în România în iarna anului 2021/2022, când prețurile lemnului au crescut și încercările guvernamentale de a atenua efectele au rămas ineficiente (prețul-plafon al lemnului legal a dus la o creștere a prețurilor de pe piața nereglementată), arată analiza citată. Gospodăriile cu venituri medii vor fi în mare parte afectate direct de ETS 2, deoarece acestea sunt gospodăriile care nu au prea multă pârghie economică și fiecare modificare a prețurilor le afectează direct veniturile. În plus, aceste gospodării nu își pot permite investiții mari și au nevoie de sprijin guvernamental pentru trecerea la opțiuni de încălzire cu emisii scăzute de carbon, modernizarea clădirilor și alte măsuri pe termen lung. Din perspectiva incapacității de a încălzi adecvat locuința, România este unul dintre statele europene cele mai afectate, cu 15,2% dintre gospodării aflate în această situație în 2022, în creștere față de anul precedent, conform datelor Eurostat. În Bulgaria, procentul a fost de 22,5%, iar în Grecia - de 18,7%. În Ungaria doar 4,7% dintre gospodării nu și-au putut încălzi adecvat locuința, procent aproape similar cu Polonia (4,9%).

Fondul Social pentru Climă va fi funcțional începând cu anul 2026, în timp ce noul ETS II pentru clădiri și transport va intra în vigoare în anul următor, în 2027.

Programul Prima sobă, în pregătire

Statistica oficială arată că în România aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural, iar majoritatea locuințelor din această zonă sunt vechi și ineficiente energetic. Aici încălzirea se realizează în general pe lemn, în sobe învechite și cu un randament foarte scăzut. Guvernul nu a avut niciun program pentru renovarea lor, dar acum se pregătește să lanseze un program special prin care va acorda subvenții pentru înlocuirea echipamentelor de încălzire ineficiente. Banii vor fi acordați pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi. Finanţarea va asigura 70% din costurile unei sobe, dar nu mai mult de 10.000 de lei de persoană. Potrivit proiectului Strategiei energetice 2022-2030, există 3,5 milioane de locuințe din România care sunt încălzite cu sobe pe lemne, dar multe sunt vechi și au randament scăzut. În România sunt 1,2 milioane de locuințe racordate la sisteme de încălzire centralizate, iar dintre acestea, 600.000 sunt în București. De asemenea, 2,5 milioane de locuințe folosesc gaze naturale, fie în centrale de apartament, fie în sobe, iar restul locuințelor sunt încălzite cu păcură, motorină, GPL sau cu energie electrică. 

Fotovoltaicele, efecte limitate

În ceea ce privește programele de subvenții pentru instalarea de panouri fotovoltaice, ele au avut un mare succes, dar echipamentele nu au ajuns la consumatorii cei mai vulnerabili din cauza costurilor foarte ridicate. Aceștia trebuie să contribuie și ei cu o parte din bani pe lângă subvenția oferită de stat, iar aici apare problema. Acești consumatori vulnerabili nu au banii necesari pentru cofinanțare.  

ETS II scumpește transportul rutier

Noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier (ETS II) se va aplica furnizorilor de carburanți pentru transportul rutier începând cu 2027, cu excepția cazului în care prețurile la petrol și gaze sunt excepțional de ridicate. Șoferii vor plăti noua taxă pe carbon care va fi inclusă în prețul benzinei și al motorinei. Aplicarea sistemului va duce la scumpirea transportului rutier, ceea ce va avea efecte în lanț, dacă vorbim despre cel comercial. 

Familiile cu venituri mari, lovite mai tare

În ceea ce privește transportul, cel mai mare impact, în jur de 4% asupra cheltuielilor totale, ar fi resimțit de gospodăriile din România aflate în decilele de venit cele mai mari, conform raportului publicat de CSD. Acest rezultat este în concordanță cu faptul că gospodăriile cu venituri mari tind să folosească mașinile personale pentru naveta zilnică mai mult decât gospodăriile cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, o atenție specială ar trebui acordată mobilității consumatorilor din primele decile de venit, unde impactul redus poate ascunde o mobilitate limitată și nevoia de infrastructură și servicii de transport public mai bune.

Statele ECE, mai vulnerabile

Potrivit raportului, statele membre din Europa Centrală și de Est au nevoie de o atenție specială în contextul aplicării ETS 2 și al Fondului Social pentru Climă. Acestea au propriile tipare de vulnerabilități energetice și de transport. Venituri mai mici decât media UE, un stoc mare de clădiri vechi și ineficiente energetic și dependența de combustibili poluanți pentru încălzire sunt toate caracteristici comune în întreaga regiune. Mai mult, în aceste țări, o mare parte a populației încă locuiește în zonele rurale, în case ineficiente din punct de vedere termic, fără resurse financiare pentru a le izola și prinse în utilizarea combustibililor ineficienți pentru încălzire. Toate acestea conduc la niveluri ridicate de sărăcie energetică.

Ce va finanța fondul

Înființarea Fondului Social pentru Climă face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, care urmărește atingerea obiectivelor Pactului Verde european, printre care se numără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Fondul social pentru climă trebuie să finanțeze măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice și de mobilitate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung:

- Reducerea taxelor și impozitelor pe energie sau oferirea altor forme de sprijin direct pentru a face față creșterii prețurilor la transportul rutier și la combustibilul pentru încălzire. Această măsură ar urma să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2032. 

- Stimulente pentru renovarea clădirilor și pentru trecerea la surse regenerabile de energie în construcții. 

- Stimulente pentru trecerea de la transportul privat la cel public, mașini partajate sau mersul cu bicicleta. 

- Sprijin pentru dezvoltarea unei piețe second-hand pentru vehicule electrice. 

„În România, gospodăriile care utilizează dispozitive pe bază de gaz pentru încălzirea locuințelor și sunt deja sărace energetic vor fi cele mai vulnerabile în fața ETS 2. Însă și alte tipuri de gospodării vor fi impactate indirect de către sistemul ETS 2. Prin urmare, o mare miză este de a dezvolta programe adaptate nevoilor energetice ale gospodăriilor cu venituri mici și medii, care sunt vulnerabile în fața oricăror majorări de prețuri. Aceste gospodării sunt deja în precariat sau în risc mare de sărăcie energetică, dacă nu vor beneficia de intervenții pe termen lung. Una dintre cele mai importante sarcini ce revine autorităților în perioada următoare este de a identifica și profila gospodăriile care vor fi cel mai mult afectate. Această finanțare de 6 miliarde de euro de care va beneficia România va crea o oportunitate majoră de a reduce rata ridicată de sărăcie energetică înregistrată la nivel național, dacă vor fi identificate corect categoriile vulnerabile de consumatori”.

Andreea Vornicu, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației și coautoare a studiului

Subiecte în articol: taxare carbon ets 2 efecte gospodarii
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri