Un proiect de lege, printre inițiatorii căruia se află și secretarul general al PSD, Paul Stănescu, vizează o perioadă minimă de șapte ani pentru încheierea contractelor de arendă. Cel puțin în această formă legea a trecut de votul Senatului, deși, în forma inițiatorilor, această perioadă trebuia să fie de zece ani. Avizul Consiliului Economic și Social (CES) a fost unul negativ, motivându-se faptul că proiectul de lege a fost gândit „în favoarea arendașilor”.
Potrivit acestei inițiative legislative, adoptată, de Senatul României, în data de 29 iunie 2022, durata arendării terenurilor agricole urmează să fie de minimum șapte ani și se va considera a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă.
De asemenea, contractele de arendare încheiate în formă autentică, dar și cele înregistrate la consiliile locale vor constitui, în condițiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract. Acestea sunt cel puțin două modificări operate, în baza proiectului de lege în discuție, la Codul civil.
În forma adoptată de Senat, ca primă Cameră Sesizată, subcontractarea totală sau parțială a contractelor de arendă este interzisă, sub sancțiunea nulității, cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași.
Moștenitorii și cumpărătorii terenurilor, obligați să mențină contractele
O altă modificare vizează atât moștenitorii unor terenuri, cât și cumpărătorii unor astfel de bunuri imobiliare. Astfel, contractul de arendare încetează prin incapacitatea sau prin falimentul arendașului. Iar în cazul în care intervine decesul arendatorului, moștenitorii ar urma să fie obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată de defunct cu arendașul.
Mai mult, în cazul vânzării terenului, cumpărătorul va fi obligat, de asemenea, să mențină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.
Conform expunerii de motive, inițiatorii acestui proiect de lege susțin că arendarea reprezintă o alternativă pentru exploatarea terenurilor de către acei proprietari care, din motive obiective, nu pot lucra terenurile de care dispun. În forma actuală a Codului civil se prevede că dacă durata contractului de arendare nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării, în anul în care se încheie contractul.
Inițiatorii invocă nevoia de stabilitate
Această prevedere este considerată de către inițiatori ca fiind „o dificultate care afectează atât arendatorul, cât și arendașul”. Iar în forma inițială a proiectului de lege se intenționa ca durata arendării să fie de minimum zece ani, „pentru a asigura o previzibilitate și stabilitate în această materie”.
„Durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, dar și a obligației arendașului de a investi în teren. Or, orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor. (…) Prin aceasta, se urmărește dezvoltarea în domeniul agriculturii, la rândul ei condiționată de accesarea fondurilor europene, de contractarea creditelor bancare și de investiții pe termen mediu și lung”, mai arată inițiatorii proiectului de lege.
CES nu susține legea, pentru că este „în favoarea arendașilor”
Inițiat de 20 de senatori și deputați de la PNL și PSD, printre aceștia și secretarul general al social-democraților Paul Stănescu - a cărui familie se ocupă cu lucrarea terenurilor date în arendă -, proiectul de lege a ajuns, la finalul sesiunii parlamentare trecute, la vot, în plenul Senatului. Nu înainte de a trece și pe masa entităților avizatoare. Consiliul Legislativ, spre exemplu, a emis un aviz favorabil, dar cu unele observații.
În schimb, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ, în document arătând că „propunerea legislativă introduce o serie de măsuri total dezechilibrate, în favoarea arendașilor”.
Cu aceste avize, legea a intrat, în data de 29 iunie 2022, la vot. Atunci, din cei 110 senatori prezenți, 74 au votat pentru adoptare, 31 au votat împotrivă, iar cinci senatori s-au abținut.
Au votat „pentru” 27 de parlamentari PNL, 39 parlamentari PNL, șapte parlamentari UDMR și un parlamentar neafiliat. „Contra” au votat 20 de senatori USR, 10 senatori AUR și un parlamentar neafiliat. S-au abținut liberalii Iulian Mihai Bîca, Vasilică Potecă și Mircea Vlad Pufu, precum și neafiliații Ion Dragoș Popescu și Cosmin Marian Poteraș.
În această formă adoptată de Senat, legea a ajuns, la 1 septembrie, pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional, și transmisă Comisiei Juridice, pentru adoptarea raportului. Comisia are termen pentru depunerea raportului data de 20 septembrie 2022.