Creştin ortodocşii prăznuiesc, începând de sâmbătă, trei importante sărbători: Moşii de vară (sâmbătă), Rusaliile – Pogorârea Sfântului Duh (duminică) şi Sfânta Treime (luni).
Zi deosebit de importantă pentru comemorarea morţilor, în sâmbăta Moşilor de vară Biserica Ortodoxă face pomenirea tuturor celor trecuţi la cele veşnice, cunoscuţi sau necunoscuţi – strămoşii noştri. În lumea satului românesc sărbătoarea este numită Moşii cei Mari sau Moşii Duminicii Mari (a Rusaliilor). Femeile meg la biserică dis-de-dimineaţă, apoi dau de pomană blide din lut cumpărate de la târgurile Moşilor, în care pun păsat sau orez cu lapte, şi oale cu vin sau apă, aşezând la codiţa lor frunze de leuştean, bucheţele de cireşe şi flori.
Duminică, la cincizeci de zile de la Învierea Domnului şi la zece zile de la Înălţare, creştin ortodocşii prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile.
Aflaţi laolaltă, la Ierusalim, Sfinţii Apostoli au primit, prin puterea Sfântului Duh, pogorât peste ei în chip de limbi de foc, harul şi binecuvântarea de a fi mărturisitori ai Lui Hristos Dumnezeu Celui mort şi înviat a treia zi, prin vestirea Evangheliei spre a fi înţeleasă de toate neamurile. Sfânta Scriptură ne spune: “Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi (Apostolii – n.n.) împreună, la un loc. Şi fără de veste s-a făcut din cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s-au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s-au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Şi erau locuind în Ierusalim Iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Şi când s-a făcut vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei grăind în limba sa. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau, zicând: “Iată, nu sunt oare galileeni toţi aceştia care vorbesc? Şi cum de auzim noi, fiecare, limba noastră în care ne-am născut? Parţi şi Mezi şi Elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi Romani aflaţi în trecere, Iudei şi prozeliţi, Cretani şi Arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre măreţiile lui Dumnezeu!” (Faptele Apostolilor, 2, 1-11)
Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cinzecimea) este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. În anii de început ai creştinismului, catehumenii primeau de Cinzecime botezul. În această zi, casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi, cu precădere de nuc şi de tei. Astăzi, creştinii duc la biserică frunze de nuc, pe care preoţii le binecuvântează iar credincioşii le păstrează cu evlavie, la icoanele din casă, ca simbol al limbilor de foc, al Sfântului Duh Care S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Cinzecimea este, totodată, şi ziua întemeierii Bisericii. Părintele arhimandrit Ilie Cleopa spunea într-una din predici: “Domnul a înviat Duminica, în ziua cea dintâi a săptămânii, şi tot Duminica, pe la orele nouă dimineaţa, S-a coborât Duhul Sfânt peste Apostoli, ca să sfinţească această zi (...). Prin limbile de foc ale Duhului Sfânt s-au sfinţit cei doisprezece Apostoli, s-a întemeiat în lume Biserica şi urma să se hirotonească diaconi, preoţi şi episcopi”.
De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene Moșii de vară încep încă în dimineață sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor.
Sâmbăta Morților. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp, iar lumânările ard intreagă perioada în care se desfășoară ceremonialului de pomenire.
Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. În aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci și sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinți fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Altă dată, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apă și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindină.
Sâmbăta Morților. În legătură cu Sâmbăta Morților există multe superstiții. Nu ai voie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că se spune că bântuie morții.
La biserică se duc crengi de tei și frunze de nuc. Preoții le sfințesc și creștinii le pun la icoane sau streașină pentru că se spune că alungă spiritele rele.
În popor, se mai spune că teiul sfințit vindecă surzenia.
Sâmbăta Morților. De ziua Moșilor de Vară se împart oale pentru morți, pentru a avea din ce să bea apă. Nu se spală în această zi și nu se muncește. Pe vremuri, se spunea că femeile nu trebuie să toarcă și nu trebuie să arunce lături. De ce? Superstițiile spuneau că dacă femeile torc, se întorc colacii împărțiți pentru pomenirea morților. Dacă se aruncau lături, se spunea că ajung în gura morților, care se răzbună. Oamenii nu trebuie nici să măture în această zi.
Tradiția veche mai spunea că din primul fel de mâncare pe care-l guști în această zi, trebuie să împarți, ca să nu se abată asupra ta pierderi.
Dacă oamenii scot apă din fântănă de Sâmbăta Morților, trebuie să lase un bănuț pentru apa celor morți. Ce se împarte trebuie să fie nou și proaspăt.
Potrivit calendarulortodox.ro, se mai spunea că dacă în această zi plouă, anul va fi mănos. Și dacă arunci o crenguță de tei în ploaie, se oprește.