După ce, în urmă cu un an, își pusese în cap lumea arabă prin deschiderea ambasadei americane la Ierusalim, președintele Donald Trump a continuat, luni, să agite apele în Orientul Mijlociu, semnând la Casa Albă, în prezența premierului israelian, Benjamin Netanyahu, decretul prin care recunoaște oficial suveranitatea statului evreu asupra Înălțimilor Golan. Cu două săptămâni înaintea alegerilor din Israel, decizia lui Trump este considerată un cadou electoral pentru Netanyahu, aflat în dificultate în cursa electorală, dar și o bombă cu ceas pentru întreaga regiune.
În urma Războiului de Șase Zile, din 1967, Israelul a luat cu forța Platoul Golan de la sirieni, anexându-l apoi în 1981, printr-o decizie nerecunoscută nici până astăzi de către comunitatea internațională. Trump încearcă să forțeze însă schimbarea acestei realități prin propriul exemplu, așa cum o făcuse în urmă cu un an, atunci când a mutat sediul ambasadei americane, din Tel Aviv în Ierusalim. SUA au devenit astfel, la începutul acestei săptămâni, prima țară care recunoaște suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan. „După 52 de ani, a sosit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică crucială pentru securitatea statului Israel şi pentru stabilitatea regională”, a afirmat liderul de la Casa Albă. „Astăzi, actele de agresiune ale Iranului și ale grupărilor teroriste, între care se numără și Hezbollah, în sudul Siriei, continuă să facă din Înălțimile Golan o potențială rampă de lansare pentru atacurile asupra Israelului”, se arată în decretul semnat de Trump. Acesta este, de altfel, și principalul argument utilizat de Ierusalim, care susține că un control total asupra platoului strategic este vital pentru a împiedica eforturile Iranului și ale aliaților săi din Siria de a distruge statul evreu. Potrivit AP, Trump a dorit prin acest gest să-i acorde un puternic sprijin politic premierului Netanyahu, aflat în plină campanie electorală în țara sa, într-un moment în care adversarii lui par să fi câștigat din ce în ce mai mult teren.
Furtună de critici
Decizia Casei Albe a stârnit imediat reacții vehemente în întreaga lume. Siria a calificat decretul american drept o „agresiunea flagrantă” asupra integrității sale teritoriale, care demonstrează că administrația de la Washington este „principalul dușman” al arabilor. Rusia, care a anexat Crimeea prin forță, în 2014, a anunțat prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că decizia lui Trump „este un nou pas al SUA de încălcare a dreptului internațional”, ce va afecta stabilitatea Orientului Mijlociu. Arabia Saudită, Bahrain, Qatar și Kuweit, aliați regionali arabi ai SUA, au criticat, la rândul lor, decretul Casei Albe, considerând că acesta va avea un efect negativ asupra păcii din zonă, deoarece Platoul Golan este pământ arab. Și alți aliați ai Washingtonului, precum Canada și Turcia, au condamnat, la rândul lor, gestul președintelui american. Nu în ultimul rând, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a anunțat că statutul juridic al Înălţimilor Golan rămâne neschimbat, în pofida decretului emis de Casa Albă.
UNDOF, forța ONU de monitorizare din regiune, al cărei cost anual este de 60 de milioane de dolari, numără o mie de „căști albastre”. Începând din 1974, acestea supraveghează o zonă-tampon pe Înălțimile Golan.