Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit experților europeni, această bacterie are deja „o transmitere susținută” în sistemul spitalicesc din țara noastră și poate produce infecții nosocomiale periculoase, imposibil de tratat.
Rezistența la antimicrobiene (medicamente utilizate pentru prevenirea și tratarea bolilor infecțioase la oameni, animale și plante – incluzând nu doar antibioticele, ci și antiviralele, antifungicele și antiparazitarele) este rezultatul utilizării inadecvate și excesive a acestor medicamente și reprezintă, la momentul actual, una dintre cele mai importante amenințări la adresa sănătății publice și a asistenței medicale moderne.
Noi studii de supraveghere genomică dezvăluie circulația enterobacteriilor multirezistente în Europa. „Două studii publicate în Eurosurveillance cu ocazia Zilei europene de sensibilizare cu privire la utilizarea antibioticelor și a Săptămânii mondiale de sensibilizare cu privire la RAM trag un semnal de alarmă cu privire la răspândirea bacteriilor rezistente la carbapeneme atât în domeniul asistenței medicale, cât și în comunitățile din întreaga Europă”, a transmis, luni, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
Asociate cu pacienții aduși din Ucraina
Odată cu începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, mai multe țări europene au primit refugiați și pacienți evacuați medical din Ucraina, inclusiv civili și soldați răniți, iar începând din martie 2022, programele naționale de supraveghere a bolilor transmisibile din mai multe țări UE (Danemarca, Germania, Polonia și Țările de Jos) au observat simultan o creștere a unor bacterii rezistente la mai multe tipuri de antibiotice, inclusiv la carbapeneme (o clasă de antibiotice cu spectru larg de acțiune, înrudite structural cu penicilinele, care sunt considerate „de rezervă” pentru acele infecții cauzate de tulpini bacteriene multidrog-rezistente și sunt administrate doar în ultimă instanță – n.r.).
Enterobacteriile rezistente la carbapenem (CRE) cauzează infecții extrem de dificil de tratat la pacienții spitalizați vulnerabili, astfel că în mai multe state europene au fost demarate studii genomice pentru a vedea cum și cât de amplă este răspândirea acestor germeni periculoși.
Transmiterea susținută a „Providencia stuartii”
„Un tip de enterobacterii rezistente la carbapeneme care a fost foarte rar în Europa până în prezent – Providencia stuartii, producătoare de metallo-beta-lactamază-1 (NDM-1) din New Delhi – a fost detectat în prezent în mai multe spitale din România”, potrivit ECDC.
Citește pe Antena3.ro
În studiul lor genomic, autorii au analizat 74 de probe de P. stuartii pe care le-au primit din șase spitale (din cele șapte incluse) din România, care au fost legate de infecții nosocomiale (dobândite într-un spital sau în cadrul asistenței medicale) ale tractului respirator, infecții ale fluxului sanguin sau ale tractului urinar.
Având în vedere rezistența acestor bacterii la mai multe clase de antibiotice, cum ar fi penicilinele, cefalosporinele și carbapenemele, „90% din izolatele testate în acest studiu au fost clasificate ca fiind multidrog-rezistente”. În investigația lor, cercetătorii au identificat patru grupuri multi-spitalicești de astfel de izolate rezistente detectate pe parcursul unui an.
„Acest lucru indică o transmitere susținută în cadrul sistemului de sănătate românesc pe o perioadă mai lungă”, precizează agenția europeană.
Punând rezultatele studiului în context internațional, prin compararea cu date din alte state, autorii au putut, de asemenea, să facă legătura între linia specifică a P. stuartii detectată în România și izolatele găsite în alte țări, și anume Bulgaria, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite.
Potrivit autorilor studiului, „profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să fie conștienți de bacteriile XDR (cu rezistență extinsă la antibiotice – n.r.) legate de migrarea și evacuarea pacienților din regiunile de război și să aplice riguros măsuri de prevenire și control al infecțiilor pentru a evita transmiterea ulterioară”.
„Combinația dintre transmiterea susținută în spitalele din România și răspândirea la nivel internațional indică un risc ridicat de transmitere ulterioară a P. stuartii producătoare de NDM-1 în unitățile medicale. Prin urmare, unitățile medicale ar trebui să pună în aplicare măsuri sporite de prevenire și control al infecțiilor de îndată ce sunt detectate cazuri în unitățile lor”, concluzionează specialiștii ECDC.
E.Coli multidrog-rezistentă se răspândește în comunitate
Totodată, o analiză a datelor din 17 țări din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (UE/SEE) arată o răspândire tot mai mare a bacteriilor rezistente la carbapeneme, de tipul secvenței Escherichia coli (ST)131.
La nivel mondial, E. coli este agentul patogen asociat cu cele mai multe decese care pot fi atribuite rezistenței antimicrobiene, iar tipul specific de E. coli ST 131 este frecvent asociat cu rezistența la mai multe medicamente, potrivit experților europeni.
„Studiul a analizat datele epidemiologice a aproape 600 de izolate de E. coli ST131 furnizate de laboratoarele naționale de referință din Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovenia și Suedia.
Un grup de izolate s-a remarcat prin asocierea potențială cu infecții ale tractului urinar în comunitate datorită vârstei medii relativ scăzute a pacienților (57 de ani), unei proporții ridicate de pacienți de sex feminin și detectării frecvente a izolatelor din probele de urină. Aceste date sugerează că există o răspândire mult mai largă a infecțiilor cu Enterobacterales rezistente la carbapeneme în comunitatea din UE/SEE”, transmite ECDC.
Practic, răspândirea în continuare a E. coli rezistente la aceste antibiotice cu spectru larg, considerate „de rezervă” și folosite doar în ultimă instanță, ar însemna că medicamentele nu vor mai avea efect în tratamentul infecțiilor severe cu aceste bacterii.
OMS a declarat rezistența antimicrobiană (RAM) drept una dintre primele 10 amenințări globale la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea în prezent.
Rezistența antimicrobiană cauzează, anual, aproximativ 1,3 milioane de decese și contribuie la alte 5 milioane de pierderi de vieți, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). De asemenea, se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE, din cauza unei infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.
