Planul Comisiei Europene de acțiune pentru atingerea poluării zero își propune să reducă până în 2030 numărul de persoane deranjate de zgomotul transportului cu 30% față de 2017, dar este puțin probabil ca acest obiectiv să fie îndeplinit, sugerează un raport al Agenției de Mediu europene. Într-un scenariu optimist, care include punerea în aplicare a unui set mare de măsuri ambițioase, se preconizează că numărul persoanelor foarte enervate de zgomotul produs de mijloacele de transport va scădea cu aproximativ 19% până în 2030, iar într-un scenariu mai puțin ambițios, numărul acestora ar putea crește cu 3%. Statistica europeană arată că în ultimul deceniu numărul persoanelor expuse la niveluri dăunătoare de zgomot a rămas relativ stabil, iar astăzi, 18 milioane de oameni din spațiu UE se confruntă cu boala modernității, enervarea cronică.
Analiza realizată de Agenția de Mediu a UE estimează că numărul persoanelor foarte enervate de zgomotul feroviar va crește până în 2030, iar în scenariul pesimist creșterea va fi de până la 36%. În ceea ce privește numărul persoanelor foarte enervate de zgomotul produs de traficul rutier, el va rămâne constat în scenariul conservator sau va scădea cu până la 20% în scenariul optimist, iar numărul oamenilor deranjați de zgomotul avioanelor va scădea semnificativ, cu până la 71% în scenariul optimist, în timp ce în varianta conservatoare scăderea ar fi de numai 37%.
Ce măsuri ar trebui luate
Se preconizează că dezvoltarea transportului feroviar va fi mult mai mare decât cea prevăzută pentru traficul rutier și aerian. Acest lucru ar duce la creșterea nivelului de zgomot în multe zone și ea ar depăși efectul măsurilor de reducere a zgomotului, mai ales că se așteaptă și o creștere a traficului de trenuri rapide. Prin urmare, este puțin probabil ca până în 2030 să se realizeze o scădere a numărului de persoane expuse la zgomotul feroviar. O reducere semnificativă cu 37% a numărului de persoane foarte enervate de zgomotul avioanelor ar putea fi realizată dacă se vor introduce aeronavelor mai silențioase, concomitent cu îmbunătățirea procedurilor de aterizare și decolare etc. Într-un scenariu optimist care implică măsuri suplimentare, inclusiv staționare pe timp de noapte, s-ar putea obține o scădere de până la 71% a numărului de persoane foarte enervate de zgomotul avioanelor.
Numărul de persoane foarte deranjate de zgomotul produs de traficul rutier ar putea fi redus cu până la 19% prin implementarea unei combinații de măsuri, inclusiv prin creșterea proporției de vehicule electrice până la 50% din flotă în orașe, reducerea limitelor de viteză, impunerea unor emisii de zgomot mai stricte etc.
Principalul obstacol în calea atingerii țintei de poluare zero este numărul mare de persoane expuse la zgomotul din traficul rutier, acesta fiind de departe cea mai răspândită sursă de zgomot. În 2017, peste 14 milioane de persoane au fost foarte enervate de zgomotul din traficul rutier, comparativ cu 2,5 milioane pentru zgomotul feroviar și un milion pentru zgomotul avioanelor.
Limitele de zgomot, depășite în majoritatea țărilor
Pentru a atinge obiectivul planului de acțiune pentru poluare zero este nevoie de investiții în măsuri de reducere a zgomotului de care să beneficieze un număr maxim de persoane. Este foarte important să se reducă zgomotul în zonele în care nivelurile sunt foarte ridicate, adică peste 60-65 dB în perioada zi-seară-noapte (Lden), din cauza riscului crescut pentru sănătate, în condițiile în care o mare parte a populației este expusă astfel de niveluri. Potrivit unui studiu recent privind limitele naționale de zgomot, în majoritatea țărilor ele sunt considerabil mai mari decât pragul stabilit prin Directiva privind zgomotul de mediu (END) de 55 dB Lden și le depășesc pe cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
„Obligația de a folosi anvelope silențioase până în 2030 ar putea reduce numărul de persoane afectate de zgomot cu aproximativ 9% suplimentar în scenariul optimist și cu 5% suplimentar în scenariul pesimist.
Raport Agenția de Mediu a UE
22 de orașe românești trebuie să aibă hărți de zgomot
În România a intrat în vigoare, în 2019, Legea 121 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental. Conform acesteia, până pe data de 30 iunie 2022 trebuiau actualizate toate hărțile strategice de zgomot, ele urmând să prezinte situația din anul calendaristic precedent, pentru toate aglomerările, drumurile, căile ferate și aeroporturile principale ale țării. Bineînțeles că nu am reușit să respectăm acest termen. Legislația comunitară obligă toate orașele cu peste 100.000 de locuitori să-și întocmească astfel de hărți care să precizeze nivelul poluării fonice. Vorbim astfel despre 22 de orașe care trebuie să aibă astfel de hărți.
Bucureștenii trăiesc pe ritmuri de motoare și claxoane
Ultima hartă a decibelilor a fost actualizată la nivelul Bucureștiului anul trecut și ea nu arată deloc bine. Pe 394 de artere rutiere se înregistra un nivel al zgomotului pe timp de zi, seară, noapte (Lzsn) de peste 70 de decibeli (dB), iar pe alte 490 nivelul de noapte (Ln) depășea 60 dB. Aceste valori ale zgomotului se consideră că au un impact negativ semnificativ asupra populației. De asemenea, există 3.813 clădiri care sunt localizate în zone care depășesc valoarea-limită a zgomotului pentru indicatorul Lzsn de 65 dB, 1.988 de clădiri care sunt localizate în zone care depășesc valoarea-limită pentru indicatorul Lzsn de 70 dB și un număr de 44 de clădiri situate în areale unde indicatorul Lzsn este de 75 dB. În plus, alte mii de clădiri sunt în zone care depășesc valoarea-limită a zgomotului pe timp de noapte (50 dB).
Amenzi de până la 5.000 de lei, în Capitală
Primăria Generală a Capitalei a anunțat că vrea să reducă nivelul decibelilor din București și a elaborat în acest sens un proiect de act normativ care sancționează drastic depășirea nivelului de zgomot. Potrivit proiectului, circulaţia autovehiculelor care produc zgomot peste 95 dB în municipiul Bucureşti va fi permisă doar în intervalul orar 8.00 am - 21.59 pm. Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie şi va fi sancţionată cu amenzi care pot ajunge până la 5.000 de lei. Măsurarea zgomotului produs de vehiculele participante la trafic se va face prin sondaj, de către Poliţia Rutieră şi Registrul Auto Român.