Nemulțumirile Washingtonului, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și ofensiva hibridă a Moscovei au pus Uniunea Europeană într-un moment de cotitură în 2025. Reînarmarea accelerată, negocierile pentru pacea din Ucraina și dilema autonomiei strategice conturează un an care riscă să redefinească rolul Europei pe scena globală.
UE, prinsă între SUA și Rusia într-un nou joc de putere global
Anul 2025 a găsit Uniunea Europeană într-o poziție inconfortabilă, prinsă între presiunile tot mai dure ale Statelor Unite și intensificarea atacurilor hibride ale Rusiei. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat radical tonul relațiilor transatlantice, iar Europa este forțată să accepte o realitate dură: securitatea sa nu mai poate depinde exclusiv de Washington.
Primul semnal de alarmă pentru Bruxelles a venit odată cu umilirea publică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval. Ulterior, negocierile de pace din a doua parte a anului, purtate pe o agendă favorabilă Moscovei și tolerată de SUA, au accentuat sentimentul de marginalizare al UE.
Reînarmare pe hârtie, incertitudine în practică
Statele europene au reacționat printr-un angajament fără precedent de creștere a cheltuielilor pentru apărare, în ritmul impus de NATO și de Washington. În paralel, incidentele de securitate – de la drone și avioane de vânătoare până la atacuri cibernetice atribuite Rusiei – s-au intensificat în estul, centrul și nordul Europei.
Politologul Pol Morillas, directorul CIDOB, vorbește despre un „paradox european”: declarații ambițioase privind securitatea și apărarea, dar rezultate operaționale limitate. Deși UE a făcut pași importanți – inclusiv creșterea bugetelor militare – poziționarea strategică rămâne fragilă, mai ales în raport cu războiul din Ucraina.
Germania schimbă regulile jocului
Unul dintre cele mai vizibile semnale ale schimbării de paradigmă a venit din Germania. Ridicarea plafonului datoriei pentru finanțarea apărării și extinderea recrutării militare voluntare marchează o transformare istorică a politicii de securitate germane.
Potrivit lui Steven Blockmans, expert la CEPS, 2025 a fost un an „monumental pe hârtie”: angajamentul de a aloca 5% din PIB pentru apărare, lansarea instrumentului SAFE pentru investiții militare și aprobarea programului EDIP pentru industria europeană de armament. Totuși, el avertizează că implementarea concretă rămâne principala provocare.
Franța și Germania, din nou motorul Europei
Axa franco-germană a revenit în prim-planul politicii de apărare europene, prin inițiative precum „Coaliția Voinței” sau propunerea extinderii „umbrelei nucleare” franceze către alte state UE. Experții avertizează însă că aceste demersuri riscă să rămână inițiative paralele, nu parte integrantă a proiectului comunitar.
Ucraina, testul decisiv pentru credibilitatea UE
În negocierile de pace privind Ucraina, UE a reușit să își facă auzită vocea, introducând pe agendă teme precum garanțiile de securitate pentru Kiev. Miza reală rămâne însă capacitatea Europei de a susține Ucraina financiar și militar în lipsa unui angajament ferm al SUA.
Decizia de a mobiliza pe termen nelimitat activele rusești înghețate și de a le folosi ca pârghie financiară pentru Ucraina ar putea consolida influența geopolitică a UE și rolul său la masa negocierilor.
SUA, aliat sau rival strategic?
Noua strategie de securitate a SUA, care încurajează „rezistența internă” față de direcția actuală a Europei, confirmă ruptura anunțată încă din campania lui Trump. Morillas avertizează că UE nu dezbate suficient această schimbare profundă și rămâne prea dependentă de capacitățile strategice americane.
În plus, viziunea trumpistă asupra lumii câștigă teren în unele state membre, ceea ce complică și mai mult capacitatea UE de a răspunde unitar.
2026, anul deciziilor majore pentru Europa
Privind spre 2026, experții sunt de acord că UE intră într-un an al alegerilor strategice. Europa va trebui să decidă dacă merge pe calea integrării profunde, pentru a-și consolida autonomia și puterea geopolitică, sau dacă va aluneca spre fragmentare, sub presiunea naționalismelor.
În paralel, Rusia va continua, cel mai probabil, atacurile hibride asupra infrastructurilor critice europene, atât timp cât conflictul din Ucraina rămâne nerezolvat sau se încheie în termeni favorabili Moscovei.
Agerpres