Au stat până târziu în noapte cu miniştrii de resort şi tot nu s-au înţeles. Discuţiile au continuat şi dimineaţă.
Rezolvarea acestei probleme este o condiţie pentru a primi cea de-a doua tranșă de bani din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro.
Surse politice spun că liberalii nu vor să renunţe la pensiile militarilor, dar social-democrații insistă.
Astfel, potrivit unor surse din coaliţia de guvernare, după discuţiile de duminică seară dintre liderii coaliţiei şi miniştrii de resort, au căzut de acord cu varianta de supraimpozitare cu 15% a părţii de necontributivitate din pensiile speciale.
Acesta este unul dintre amendamentele care vor fi depuse la Senat, la Legea pentru reforma pensiilor de serviciu.
De asemenea, pentru cei din Apărare şi Ordine publică, se elimină cinci sporuri din baza de calcul, potrivit Antena 3 CNN.
Ce a convenit coaliţia pe pensiile speciale
1. Nimeni nu va depăşi, cu veniturile din pensie, veniturile din activitate
2. Se va impozita cu 15% partea de necontributivitate, indexare anuală
3. Pensiile se vor indexa anual cu rata inflaţiei
4. Nu se mai permite cumulul de pensii speciale, astfel că va rămâne doar partea contributivă şi se alege doar una (magistrat şi parlamentar, spre exemplu)
5. Se abrogă articolul referitor la pensiile CSM, despre cei care puteau beneficia de ele după un mandat
6. Pentru Apărare şi Ordine publică, se elimină cinci sporuri din baza de calcul.
Toate aceste principii vor fi transpuse în lege sub formă de amendamente.
"Sunt persoane care au mai multe pensii speciale în acest moment. Deocamdată, avem de a face cu o palidă tentativă a Guvernului de păcăli Comisia Europeană, asta în condiția în care onorabila Comisie Europeană le-a atras atenția că nu se va lăsa păcălită. Deci nu au curaj să ia taurul de coarne în cazul pensiilor speciale, despre asta este vorba, și atunci vin cu tot felul de lucruri, adică e o mare cucerire că nu mai e pensia mai mare decât salariul, ca și cum există undeva în lume pensia mai mare decât salariu.
Nu se vorbește nimic despre perioada de cotizare. De ce unii cotizează sau stau în câmpul muncii 25 de ani și li se ia în calcul și anii petrecuți pe băncile facultății și alții trebuie să muncească 40 de ani ca să ia o pensie mizerabilă.
Deci, cu toate lucrurile astea, evită să treacă la pensia pe contributivitate, să găsească soluții pentru categoriile care au avut privilegii până acum, eventual printr-o compensare a lor, în timp... și să nu o mai numească pensie, că pensia este acel venit pe care îl obții după o perioadă de muncă prin contributivitate, asta este definiția pensiei, nu ce primești pe lege specială, 85% din venitul brut din ultima lună și poți să obții asta în 2-3 servicii importante pe care le-ai întreținut la stat și imediat iei pensia.
Pensia se ia odată ce iese românul la pensie la 65 de ani, abia atunci primești pensia, nu la 47 de ani, cum este acum. Deci ei evită pur și simplu să facă lucrurile astea. Eu cred că vor renunța la PNRR, adică la 15 miliarde de euro. Pun în pericol PNRR-ul, tranșa a 3-a clar. Dacă eșuezi la unul din jaloanele astea principale, trebuie să dai toți banii înapoi, deci România preferă să dea banii înapoi decât să se atingă de pensiile speciale," a declarat pentru DC News Bogdan Chirieac.
Cele șase schimbări mari la pensii, care vor intra în vigoare în perioada următoare. Marcel Boloș: ”Este un prim pas!”