Autorităţile cubaneze neagă revolta poporului împotriva guvernului și consideră protestele de amploare drept simple tulburări sociale, care s-au desfășurat la scară limitată iar țara este în condiții normale, spune ministrului de Externe, Bruno Rodriquez. Manifestațiile s-au soldat cu un deces şi circa 130 de arestări, transmite AFP.
"La 11 iulie, nu a fost nicio explozie socială în Cuba, nu a existat niciuna datorită voinţei poporului nostru şi a sprijinului acestuia pentru revoluţie şi guvernul său", a declarat acesta.
El a acuzat Statele Unite că sancțiunile impuse Cubei și campania desfășșurată pe internet au dus la aceste proteste.
Revoltele au izbucnit duminică în circa 40 de localități din cauza crizei economice puternice, Oamenii au strigat "Ne este foame", "Libertate", "Jos dictatura".
Aproximativ 130 de persoane au fost închise ori date dispărute, după cum a transmis mișcarea San Isidro pe Twitter. printre aceștia se află trei din principalii disidenți, José Daniel Ferrer, Manuel Cuesta Morua şi Berta Soler, dar şi Camila Acosta, o ziaristă de 28 de ani.
"Arestarea unei jurnaliste de la media spaniolă ABC mi se pare nepotrivită", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez. El a cerut Havanei să respecte dreptul cubanezilor de a manifesta liber.
Și secretarul de stat adjunct al SUA pentru Americi, Julie Chung, a denunţat "violenţa şi arestările manifestanţilor cubanezi, precum şi dispariţia unor activişti independenţi" şi a cerut eliberarea lor imediată.
Ministerul cubanez de Interne a anunţat că un manifestant a murit în cartierul Guinera, de la periferia Havanei, în timp ce participa la proteste. Mai multe persoane au fost rănite. Dina Stars, o vedetă YouTube, a fost arestată în timp ce vorbea în direct la o emisiune de televiziune spaniolă.
Poliția, miilitarii și agenții civili patrulează în prezent pe străzile din capitala Cubei, iar internetul mobil a fost blocat.
"Este adevărat că ne lipseşte internetul mobil, dar ne lipsesc şi medicamentele. Trebuie să spun că Cuba nu va renunţa la dreptul ei de a se apăra", a rspus Bruno Rodriguez
Casa Albă a lansat un apel pentru restaurarea rapidă a tuturor mijloacelor de comunicare. "Închiderea canalelor de informaţii nu răspunde cu nimic nevoilor şi aspiraţiilor legitime ale poporului cubanez", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Cu toate astea, SUA nu permite accesul cubanezilor care fug pe mare.
Manifestațiile sunt cele mai ample de la Revoluția din 1959, iar președintele Diaz-Canel a transmis un avertisment populației "Vom evita violenţa revoluţionară, dar vom reprima violenţa contrarevoluţionară".
ȘTIRE INIȚIALĂ Guvernul comunist al Cubei şi-a înăsprit represaliile asupra demonstranţilor şi activiştilor, tăind majoritatea liniilor de comunicare cu lumea exterioară. Acestea survin pe fondul celei mai grave crize economice din ultimii 30 de ani, care a dus la o lipsă acută de alimente, medicamente și combustibili.
Autorităţile au mobilizat deja forţele de securitate de-a lungul ţării şi au arestat peste 100 de persoane, ale căror locaţii rămân în continuare necunoscute, spun activiştii, conform The Wall Street Journal.
Dizidenţii şi susţinătorii drepturilor civile fac parte din persoanele reţinute de autorităţile cubaneze în urma unor proteste naţionale fără precedent care au agitat străzile Cubei încă de duminică, 11 iulie. Pe liste se găsesc artistul Luis Manuel Otero, poetul Amaury Pacheco şi José Daniel Ferrer, liderul celui mai important grup de opoziţie din Cuba, susţin organizaţiile pentru drepturile oamenilor.
„Pentru prima dată în istorie, autorităţile au implementat echipamentul anti-revolte. Noaptea trecută, poliţia a folosit gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene”, explică Angel Rodriguez, un activist de 31 de ani din Havana. Vehiculele anti-protest erau parcate lângă legendara Piaţă a Revoluţiei, unde guvernul comunist organizează parade masive.
Mii de cetăţeni cubanezi au ocupat străzile din interiorul ţării pentru prima dată în mai mult de şase decenii pentru a protesta împotriva condiţiilor tot mai slabe de trai şi lipsa bunurilor şi serviciilor, incluzând aici sistemul sanitar, care se confruntă cu o creştere puternică a infecţiilor cu coronavirus.
Protestele rămân fără precedent într-o ţară marcată de controalele stricte ale poliţiei şi monitorizarea constantă a dizidenţilor. Demonstraţiile de duminică au început în San Antonio de los Baños şi s-au extins rapid către alte oraşe, inclusiv în capitală.
„Este sfârşitul unei ere una frica profundă a continuat să învingă. (Evenimentele -n.r.) marchează o întorsătură enormă”, spune scriitorul Ernesto Hernandez Busto.
Istoric, guvernul cubanez a folosit migraţia către Statele Unite drept o portiţă de scăpare care ar atenua presiunile politice din insulă. În 1994, circa 35.000 de cubanezi au părăsit insula pe bărci improvizate şi plute după ce o serie violentă de proteste au dus la jefuirea faimoasei promenade din Havana.
Acum, Cuba pasează vina din spatele protestelor către SUA, în timp ce Uniunea Europeană le transmite autorităţilor să autorizeze demonstraţiile şi să asculte nemulţumirile manifestanţilor. Între timp, preşedintele american Joe Biden declară că „suntem alături de populaţia Cubei”.