Mai mulți parlamentari progresiști au depus, recent, în Parlament, un proiect de lege prin care doresc să-și anihileze potențialii adversari politici. Ei propun ca mandatul de senator sau de deputat să înceteze de drept în cazul unei condamnări definitive pentru infracțiuni cu intenție. Legea prevede că mandatul de parlamentar încetează, printre altele, în cazul existenței unei hotărâri judecătorești definitive de interzicere a exercitării drepturilor electorale. USR intenționează, astfel, sancționarea unui ales cu mai mult decât prevede legea penală sau o decizie judecătorească, întrucât pot exista și pedepse penale cu suspendare sau cu amendă penală, fără să impună și ridicarea, temporară, a exercitării dreptului de a alege și de a fi ales. Ca să nu se lase mai prejos, doi liberali celebri – Raluca Turcan și Daniel Fenechiu, propun o lege și mai interesantă, care să slujească intereselor guvernamentale și ale lui Ilie Bolojan, în special. Ei vor să-i lase fără mandate de judecător la Curtea Constituțională pe magistrații care „absentează nemotivat” de la lucrările Plenului. Mai mult, pentru că există judecători care, înainte de CCR, au făcut cariere în magistratură, aceștia să se abțină obligatoriu de la dezbaterea unor proiecte de lege cum ar fi tăierea pensiilor de serviciu ale magistraților.
USR nu se dezminte și vine cu un nou proiect de lege în Parlament, care l-ar putea face invidios și pe Traian Băsescu, din perioada în care „împărățea” România, cu sprijinul procurorilor lui Kovesi și al lui Florian Coldea. Deputatul progresist Ștefan Tănasă a inițiat și depus la Plen o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.
Acesta susține că propunerea sa legislativă urmărește „instituirea unui mecanism clar și obiectiv de încetare de drept a mandatului deputatului sau senatorului condamnat definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție”. El adaugă că, „în forma actuală a Legii nr. 96/2006, încetarea mandatului parlamentarilor aflați în această situație depinde de votul Plenului Camerei, ceea ce creează premisele unor blocaje politice și afectează principiul egalității în fața legii”, dar și că „prin propunerea de față, încetarea mandatului devine automată, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, eliminând orice intervenție subiectivă”.
Concret, proiectul de lege propune ca, la articolul 7 din legea de bază, după alineatul 1 litera „e” să se introducă o nouă literă, „f”, prin care mandatul senatorului sau al deputatului „încetează de drept, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru o infracțiune săvârșită cu intenție”.
Sancțiune extrajudiciară, la „paușal”
Parlamentarul USR care a inițiat această propunere vrea, astfel, să sancționeze cu încetarea mandatului de parlamentar orice persoană condamnată definitiv, chiar dacă infracțiunea „cu intenție” săvârșită nu este însoțită neapărat ca pedeapsă prevăzută de legea penală cu interzicerea exercitării unor drepturi, cum ar fi drepturile electorale.
Alineatul nou introdus în acest proiect intră în conflict direct chiar cu un alt alineat al aceluiași articol din lege. Este vorba despre alineatul 1 litera „c” din Legea nr. 96/2006, care prevede: „calitatea de deputat sau de senator încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi”.
USR vrea, prin acest demers, ca mandatul de parlamentar să înceteze „de drept”, chiar și în lipsa unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus definitiv pierderea drepturilor electorale, adică a dreptului de a alege și de a fi ales, precum și a celor complementare, cum ar fi dreptul de a ocupa o funcție aleasă.
Codul penal prevede pentru săvârșirea unor infracțiuni, pe lângă pedeapsa cu închisoarea sau cu amenda penală, și interzicerea exercitării unor drepturi. Această măsură poate sau nu să fie dispusă de către instanța de judecată. Spre exemplu, în cazul infracțiunii pentru care pedeapsa prevăzută de legea penală este închisoarea pentru o perioadă ce nu impune încarcerarea, unde judecătorul poate dispune suspendarea executării pedepsei, persoana se bucură în continuare de drepturile sale civile, inclusiv de drepturile sale electorale. De asemenea, condamnarea poate consta și în pedeapsa la plata unei amenzi penale, fără să fie afectate drepturile electorale.
Drepturile electorale? Un moft
Prin acest proiect de lege, USR vrea ca mandatul de senator sau de deputat să „înceteze de drept concomitent cu rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar și în cazul în care condamnarea constă într-o pedeapsă cu suspendare, amânată sau anulată ori într-o amendă penală, pedepse neînsoțite de pierderea drepturilor electorale.
Mai mult, ca să fie siguri că drepturile civile, în astfel de situații, pot fi încălcate imediat și iremediabil, chiar dacă nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să dispună suspendarea exercitării lor, parlamentarul USR mai vrea să introducă și prevederea conform căreia, în situația prevăzută, Biroul Permanent al Camerei Deputaților sau al Senatului să ia act, prin hotărâre, de încetarea mandatului de senator sau de deputat și să declare vacant locul de senator sau de deputat, de îndată ce hotărârea judecătorească de condamnare este comunicată Parlamentului. „Încetarea mandatului de senator sau de deputat, în condițiile prevăzute, încetează de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare, indiferent de data adoptării hotărârii Biroului Permanent al Camerei”, se mai prevede în acest proiect de act normativ. Se menționează, totodată, că „în situația prevăzută, încetarea mandatului nu necesită validare prin vot în Plenul Camerei, Biroul Permanent constatând încetarea mandatului în temeiul legii”.
215 progresiști și-au pus semnăturile pentru susținerea demersului
Autorii propunerii legislative mai susține că „există numeroase aprecieri de constituționalitate care consacră principiul potrivit căruia condamnarea definitivă pentru o faptă penală incompatibilă cu exercitarea unei demnități publice justifică încetarea mandatului”, fără a face mențiuni concrete cu privire la aceste aprecieri.
„Prezenta inițiativă legislativă urmărește consolidarea integrității și responsabilității în exercitarea mandatului de parlamentar. Într-un stat de drept autentic, calitatea de ales nu poate constitui un scut împotriva răspunderii penale, iar menținerea în funcție a unei persoane condamnate pentru o infracțiune intenționată afectează calitatea Parlamentului și încrederea publică. Prin urmare, se impune reglementarea expresă a pierderii de drept a mandatului în astfel de situații”, a mai adăugat parlamentarul progresist Ștefan Tănasă.
Contrar afirmației deputatului inițiator USR, în acest caz nu este vorba despre „un scut împotriva răspunderii penale”, de vreme ce răspunderea penală există deja, odată cu pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
Legea lui Ștefan Tănasă este susținută, prin semnătură, și de alți 15 deputați de la USR, pe listă aflându-se și semnăturile progresiștilor Corina Atanasiu, Allen Coliban, Cezar Drăgoescu, Cristina Prună sau Emanuel Ungureanu.
Proiectul a fost înregistrat pentru a fi dezbătut în Plenul reunit al Camerei Deputaților și a Senatului, care are, în această situație, statutul de „Cameră decizională”.
„Opoziția” din CCR, amenințată, legislativ, de către PNL cu darea afară din Curtea Constituțională
Nici liberalii pro-Bolojan nu se lasă mai prejos când este vorba despre inițiative legislative cu un conținut și, mai ales, cu un scop politic controversat. Un astfel de proiect de lege este semnat de către doi parlamentari PNL cu notorietate. Iar dacă în privința semnăturii deputatei Raluca Turcan pe această inițiativă nu ar fi existat prea mari așteptări, în privința existenței semnăturii ca inițiator a senatorului Daniel Fenechiu, evident că ridică semne de întrebare, deoarece acesta este un specialist al dreptului.
Concret, Raluca Turcan și Daniel Fenechiu au depus un proiect de lege prin care vor să modifice Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României. În expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ, cei doi vorbesc despre „pierderea credibilității Curții Constituționale în ultimii ani”, printre factorii care ar fi condus la această situație numărându-se și „absentarea nemotivată (boicotul) de la ședințele importante”.
Iar măsurile legislative propuse pentru combaterea acestui „flagel” fac parte din aceeași categorie cu cele propuse de USR în legea descrisă anterior. Astfel, se propune ca președintele CCR să verifice temeinicia absenței judecătorilor la ședințele Plenului, motivele putând fi exclusiv de natură medicală, caz fortuit sau de forță majoră.
De asemenea, se mai propune ca judecătorii să fie sancționați pentru fiecare absență nemotivată temeinic, prin diminuarea cu 10 la sută a indemnizației brute pentru luna respectivă. Mai departe, se propune că, „la ședințele Plenului, prezența judecătorilor Curții Constituționale este obligatorie. Absența judecătorului trebuie temeinic justificată în scris către președintele Curții Constituționale”.
Politicul ar putea decide cine este sau nu revocat din funcția de judecător
Mai departe, proiectul propune prevederea ca judecătorul să fie obligat să participe la ședințele Plenului și la alte activități prevăzute de prezenta lege în discuție și să comunice în scris președintelui Curții Constituționale motivele temeinice ale absenței de la ședințele Plenului.
„Judecătorul trebuie să se abțină și să furnizeze în scris o declarație de abținere dacă există un motiv de incompatibilitate sau de conflict de interese cu cauza judecată”, se mai arată în acest proiect de lege.
O altă modificare este aceea că „în situațiile de incompatibilitate, la trei absențe consecutive de la ședințele Plenului Curții, nemotivate temeinic, în scris, sau dacă se află în imposibilitatea exercitării funcției de judecător mai mult de 90 de zile, încetează mandatul de judecător CCR”. Constatarea încetării mandatului ar trebui să se facă de către președintele Curții Constituționale. „Constatarea se face și prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului României sau prin decret al președintelui României, după caz, în funcție de instituția care a numit judecătorul respectiv”, se mai propune prin această inițiativă legislativă.
În expunerea de motive, la capitolul incompatibilități, se face un atac direct la judecătorii CCR care au cerut amânarea analizei legii pensiilor de serviciu ale magistraților. Autorii proiectului susțin că există „judecători care sunt beneficiari de pensii de serviciu și care nu au făcut un gest firesc de abținere în pronunțarea unor decizii privind proiecte legislative adoptate de Parlament privind pensiile de serviciu”.