Iniţiativa legislativă semnată de 35 de parlamentari repară, practic, o nedreptate făcută celor peste 20.000 de psihologi care lucrează în cadrul propriilor lor cabinete.
Potrivit legislaţiei actuale, acestora nu le este recunoscută vechimea în muncă, astfel că sunt excluși automat de la eventuale posturi la stat, unde se cere vechime, sau sunt încadrați ca debutanți pe grila de salarizare în unităţile publice, chiar dacă au zeci de ani de experiență în spate.
Un proiect legislativ pentru completarea Legii nr.213/2004 care reglementează profesia de psiholog, inițiat de mai mulți parlamentari USR și înregistrat la finalul săptămânii trecute la Senat, le va da dreptul acestor specialiști să beneficieze de vechimea în muncă.
Au dreptul la plata contribuțiilor, nu și la vechime
Noţiunea de „vechime în muncă” este stabilită în Codul muncii şi în Codul administrativ și este legată de încheierea şi/sau executarea unui contract de muncă/raport de serviciu, chiar dacă, de zeci de ani, mai multe categorii profesionale nu au nevoie de contracte de muncă și lucrează cu alte tipuri de contracte, în baza cărora plătesc contribuțiile sociale, beneficiază de asigurări de sănătate și pensie în Piloanele I și II.
Cu toate că, în sistemul privat, competențele și experiența unui specialist într-un anumit domeniu atârnă mult mai mult decât o adeverință care atestă „vechimea în muncă”, această noțiune devine foarte relevantă pentru ocuparea unei funcţii publice precum şi a unui post corespunzător unei funcţii contractuale în sistemul public.
Iar „fără a avea recunoaşterea că activitatea desfăşurată într-un domeniu de activitate este asimilată vechimii în muncă, respectivele persoane nu pot participa la concursurile de angajare în sistemul public, iar interesul statului este să faciliteze accesul experţilor din mediul privat în sectorul public, pentru a aduce competenţe şi expertiză acolo unde are nevoie”, se arată expunerea de motive a proiectului de lege.
În prezent, există puține profesii liberale pentru care dispoziţiile legale care le reglementează statutul prevăd în mod expres faptul că activitatea desfăşurată în respectiva profesie liberală este considerată vechime în muncă. Un exemplu este cel al avocaţilor, care îşi pot desfăşura activitatea în cadrul cabinetului individual de avocat, care nu presupune încheierea unui contract individual de muncă. Însă nu este și cazul psihologilor.
Peste 21.000 de cabinete și societăţi profesionale
Pentru a-și exercita profesia, psihologii cu drept de liberă practică din România pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă.
Conform datelor din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, în iulie 2022 funcţionau:
- 19.876 cabinete individuale de psihologie
-13 cabinete asociate de psihologie
- 1.465 societăţi civile profesionale de psihologie.
Potrivit proiectului, perioada în care psihologul cu drept de liberă practică care şi-a exercitat profesia într-una din formele de organizare amintite mai sus „este asimilată vechimii în muncă, fără a fi luată în considerare perioada în care în care acesta a avut suspendată calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din România”.
Pentru ca această perioadă să poate fi considerată vechime în muncă, psihologii vor trebui să îndeplinească următoarele condiții:
-
serviciile psihologice furnizate au produs venituri nete în anul de referinţă a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit pentru anul respectiv;
-
au achitat contribuţiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, aferente perioadei de mai sus.
Propunerea legislativă face parte dintr-un efort mai larg de recunoaştere a muncii independente şi de clarificare a cadrului legal pentru aceasta, dat fiind şi numărul ridicat de persoane care lucrează astăzi în acest fel, cât şi tendinţele internaţionale de viitor pentru piaţa forţei de muncă, spun inițiatorii proiectului.
O propunere similară și pentru asistenții sociali
O măsură similară care îi vizează pe asistenții sociali se regăsește într-un alt proiect de lege pus pe masa senatorilor în aceeași zi ca și cel amintit mai sus. Cel de-al doilea proiect vizează modificarea Legii 466/2004 privind Statutul asistentului social, prin includerea în vechimea în muncă a perioadelor în care titularul cu drept de liberă practică al cabinetului individual de asistenţă socială a furnizat servicii de asistenţă socială. Conform datelor din Registrul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, există 126 cabinete individuale de asistenţă socială (din care: 102 active şi 24 suspendate) și 10 societăţi civile profesionale de asistenţă socială (9 active şi una suspendată).
Stomatologii și medicii de familie au primit vot favorabil
Și activitatea medicilor de familie, a dentiştilor şi a medicilor de altă specialitate care lucrează în cadrul propriilor lor cabinete medicale ar putea avea în curând recunoaștere deplină ca vechime în muncă. O inițiativă legislativă în acest sens a fost deja adoptată în luna iunie de Senat – prima cameră sesizată - și a primit raport favorabil și în Camera Deputaților, așa că ar putea fi adoptată în zilele următoare.
Liber-profesioniștii din mai multe categorii profesionale – printre care se regăsesc și jurnaliștii, stomatologii, medicii de familie, psihologii sau asistenții sociali - au primit numai pe jumătate dreptul la a-și desfășura activitatea în România, din simplul motiv că în momentul în care s-a introdus posibilitatea de a lucra legal pe baza altui tip de contract decât cel de muncă, legiuitorul a uitat să ia în considerare și vechimea în activitate.