Vaccinurile sunt plătite, de la Uniunea Europeană și Guvern, dar Ordinul dat de ANSV și Colegiul Medicilor Veterinari a introdus reguli suplimentare care presupun plata unui microcip pentru fiecare animal, „la libera negociere” dintre veterinar și proprietarul animalului, plus înscriera cu plată a veterinarului în Registrul RECS. Astfel, în România există costuri care nu sunt prevăzute în directivele UE, pentru aplicarea programului național de combatere a Rabiei.
În cazul câinilor cu stăpân, se vaccinează doar cei care au microcip, iar ca să aibă acces la baza de date, medicii trebuie să plătească. Veterinarii sunt puși într-o situație complicată, pentru că trebuie fie să suporte din banii lor o parte din campania de vaccinare, fie să scoată bani de la proprietarii animalelor „la mica înțelegere”. De aici a pornit un imens scandal între medicii veterinari și ANSVS care-i forțeaza să vaccineze toți câini dintr-o Unitate Administrativ Teritorială, iar CMV nu intervine, deși este colegiul care le reprezintă interesele. Astfel s-a ajuns la mai multe procese în instanță.
Astăzi se judecă unul dintre aceste procese, la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru anularea costurilor suplimentare ca plată în RECS. Pericolul care rămâne deocamdată nerezolvat este legat de posibilitatea apariției unor focare de rabie, acolo unde vaccinarea nu s-a făcut și pentru care se cere intervenția de urgență a autorităților.
Transpunerea directivelor europene în legislația românească s-a făcut greșit în mai multe domenii, iar vaccinarea antirabică a câinilor este pusă în pericol de o astfel de problemă. Legislația din România are mai multe lacune sau situații interpretabile, termeni care nu au fost definiți clar și chiar norme de aplicare scrise cu totul altfel decât prevăd directivele europene care obliga statul membru la aplicarea vaccinului.
Așa se întâmplă și în cazul vaccinării antirabice a câinilor din România - proces obligatoriu și gratuit, dar legiferat atât de prost, încât medicii veterinari concesionari - cei care ar trebui să-l pună în aplicare - nu o pot face.
„Dacă nu se face vaccinarea, riscăm să apară focare de Rabie. În 2013 au fost circa 40 de cazuri. Asta ar însemna să asistăm la un dezastru național, pentru că astfel de focare pun în pericol atât animalele, cât și oamenii, iar planul de intervenție care se aplică presupune închiderea unor perimetre pe o rază de câțiva kilometri și multe alte măsuri nu doar costisitoare, ci și periculoase pe plan socio-economic”, a explicat, pentru Jurnalul, Marin Bleidner, Referent pe sisteme de marcaj și monitorizare, reprezentantul Asociației R.E.A.D.C (Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie).
Cei care nu pot face vaccinarea obligatorie din cauza normelor introduse de ANSV și de Colegiul Medicilor Veterinari au început un adevărat război împotriva celor care fac regulile în România. Ei acuză și lipsa de implicare a instituțiilor statului român care ar trebui să se ocupe de sănătatea publică, atrăgând atenția asupra faptului că apariția unor focare de rabie în coroborare cu pesta porcină și gripa aviară ar duce la un adevărat dezastru național.
Monopol pe registrul cu baza de date trebuie să fie al statului și cu acces liber
Unii proprietari de câini au primit vaccinul antirabic anual gratuit, dacă animalul a fost deja microcipat. Câinii se crotaliau până anul trecut și se puteau vaccina. Dar pentru microcip se cere și înscrierea în Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân (RECS) – pentru care medicii veterinari sunt puși să plătească, deși nu ar fi trebuit să se întâmple acest lucru la vaccinarea antirabică obligatorie. S-a ajuns la această situație după ce Colegiul Medicilor Veterinari a impus această regulă pe care mulți o contestă.
Înregistrarea în Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân (RECS) se face cu plată, iar accesul este doar pentru plătitori, ceea ce se bate cap în cap cu principiile unei acțiuni gratuite, pentru că medicii veterinari sunt obligați, prin această regulă, să dea bani de la ei din buzunar pentru a-și face treaba sau să obțină banii necesari de la proprietarii de câini.
Contestatarii arată că nu poate fi acceptată o astfel de cerință ca fiind preliminară pentru o acțiune obligatorie de vaccinare. Practic, legea spune că medicii veterinari trebuie să facă obligatoriu vaccinarea câinilor cu stăpân din zona lor, dar nu o pot face dacă nu au acces la baza de date. Accesul e condiționat de plata suplimentară pe care trebuie să o facă ei, ca să îndeplinească o sarcină gratuită.
Contestatarii au cerut inclusiv explicații din partea forurilor europene, pe această temă.
„Acțiunea de vaccinare antirabică e obligatorie și este responsabilitatea statului membru. Nu poate fi condiționată de plata în privat, la libera negociere, pentru cip, iar apoi plata în registrul de evidență, ca să primești vaccinul gratuit și obligatoriu. Am analizat răspunsul Comisiei de Sănătate Publică a Comisiei Europene care spune că aplicarea vaccinului rabic este obligativitatea statului membru. Deci, fiind obligat să aplici vaccinul, nu poți pretinde bani la înregistrare, la libera negociere. Manopera la vaccin este plătită la medicul veterinar concesionar, ca injectare, costul fiind de 7,41 de lei, dar injectarea microcipului ajunge la 50 de lei. O altă opțiune ar fi să exste prețuri standard, pentru ambele acțiuni nu la libera negociere”, a explicat, pentru Jurnalul, Marin Bleidner.
Faptul că această vaccinare obligatorie a fost lăsată la voia întâmplării, iar veterinarilor li se impune să dea bani din buzunarul lor ca să ajungă la câinii care trebuie să fie vaccinați a creat haos în întregul sistem. „ANSV spune, în nota emisă, că „sunt nerealizări majore” și au prelungit până în februarie vaccinarea care era obligatorie să se raporteze pe 31 decembrie”, a mai explicat specialistul. Există probleme cu prețurile altor proceduri, pentru care veterinarii cer intervenția autorităților statului.
Contestatarii spun că prețurile sunt disproporționate și situația s-ar fi putut evita dacă Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară ar fi făcut o procedură prin care să fie stabilit un preț comun pentru fiecare procedură.
„Nu poate fi microciparea mai scumpă decât injectarea serului rabic. Introducerea sintagmei «la libera negociere» în normele de aplicare a legii este o gravă eroare și nu are ce căuta într-o acțiune obligatorie pentru care trebuie să se stabilească prețuri fixe. Am cerut, în numele concesionarilor, să fie tarife egale, cu manopera plătită de stat, fie preluarea operațiunii de către ANSV”, mai spune Marin Bleidner.
Absurdă este și situația în care sunt puși proprietarii de câini cărora veterinarul ar putea să le ceară bani „la libera negociere” pentru vaccinul obligatoriu și gratuit. Aceștia pot refuza să plătească sau pur și simplu ar putea să nu aibă banii necesari - unii având mai mulți câini. „Aceste condiționări financiare ale unei acțiuni de interes național fac acțiunea nefuncțională și acest lucru se poate vedea în procentul vaccinărilor din acest an. Fiind vorba despre interesul național, de sănătate și siguranță a populației, caracterul obligatoriu al unui act legislativ trebuie să primeze. Statul, prin organele sale reprezentative, în speță ANSV, trebuie să rezolve această situație”, explică Marin Bleidner.
Problemele organizării profesioniștilor în Colegii
Veterinarii revoltați, care se ceartă acum cu CMVRO, cer inclusiv intervenția autorităților statului pentru a identifica situațiile de incompatibilitate ale celor care simultan dețin funcții de conducere în cadrul Colegiului, dar și în cadrul Direcțiilor Sanitar Veterinare din aceleași județe, unii având și funcții de control în CMV, fiind cei care autorizează cabinetele Veterinare. Nu este singurul colegiu în care au apărut astfel de probleme și s-a ajuns la scandal național. La fel a fost și în Colegiul Medicilor Stomatologi sau în Colegiul Psihologilor. Mai sunt situații similare și în barourile avocaților sau între diferite forme de tribunale nonstatale care sunt permise de lege, dar care, fiind în concurență, încearcă să se elimine reciproc de pe piață.
Situațiile de conflict de interese, incompatibilitate și concurență neloială apar în aceste structuri tocmai pentru că ele sunt formate din profesioniștii acelor domenii de activitate care ajung să facă regulile în ceea ce privește exercitarea profesiei. Același lucru se întâmplă acum în CMV, însă consecințele scandalului intern din această breaslă ne pot afecta la nivel național.
Asociația R.E.A.D.C acuză Colegiul pentru faptul că tratamentele și vaccinurile se înscriu în mod obligatoriu în registrul public și gratuit al ANSVSA, conform legislației în materie - HG 1415/2009 privind funcționarea ANSVSA. Reprezentanții asociației mai cer ca evidență, transportul și tratamentele animalelor în România să treacă exclusiv în sarcina Autorității Naționale și nu a CMVRO.
„Orice costuri suplimentare la vaccinarea antirabică obligatorie - ca înscrierea în registre de tipul Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân (R.E.C.S.), gestionat în prezent de către CMVRO - nu fac decât să frâneze și aplicarea Programului Național Strategic de combatere a bolilor transmisibile de la animal la om. Pe de altă parte, zădărnicirea combaterii bolilor este infracțiune în România și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, conform Codului Penal. Neaplicarea vaccinării antirabice, ce aduce atingere dreptului la sănătate, prevăzut în Constituția României, al fiecărui cetățean al țării, considerăm că este din nou infracțiune, și anume abuz în serviciu în formă continuată, săvârșit de către un grup bine structurat, cu membri din conducerea ANSVSA și prin acceptarea pasivă de către conducerea autorității și a CMV a neaplicării vaccinului antirabic gratuit și obligatoriu”, spun reprezentanții asociației pentru protecția animalelor. Aceștia cer în instanță ca RECS să nu mai fie gestionat de un organism socio-profesional privat cum este CMVR, ci să fie public, în cadrul unei autorități, cu acces de verificare și control al vaccinării antirabice, în caz de urgențe, în mod direct, rapid și gratuit. Procesul se judecă la ÎCCJ, având termen astăzi.
Vaccinarea nu s-a încheiat pe anul trecut
Vaccinarea antirabică este obligatorie și se realizează anul. Această acțiune ar trebui să se realizeze în conformitate cu normele existente la nivel European și național privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente.
Cu toate acestea, până la data de 31.12.2023, în țara noastră, nu a fost finalizată acțiunea de vaccinare antirabică a tuturor carnasierelor domestice. Simultan, au fost confirmate un număr de 39 de cazuri de cazuri de rabie/turbare (32 la animale domestice, 19 la vulpi și 1 la viezure).
Aceste situații sunt cauzate de modul abuziv și defectuos de aplicare a legislației incidente, ce generează incompatibilități și conflicte de interese, de către cele două entități distincte din punct de vedere juridic:
- Autoritatea publică de reglementare în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranță alimentelor - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) și Organizația profesională, autonomă și neguvernamentală - Colegiul Medicilor Veterinari (CMVRo).
Cele mai fragrante sunt încălcarea articolului 16.2 din legea 160/1988 (conform căruia: ˮCalitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, în cazul funcţionarilor publici, se suspendă pe perioada exercitării funcţiei publice) și gestionarea Registrului Unic Naţional - Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân de către CMVRo. În aceste condiții, sunt substituite rolurile celor doua entități. Mai mult, CMVRo a stabilit ca înregistrarea sa fie taxată.
Considerăm că condiționarea vaccinării antirabice ca acțiune de interes național și European de plată înscrierii într-un registru gestionat DOAR de către CMVRO este nelegală și ridică mai multe semne de întrebare... De ce? Pentru că, conform legislație în materie, organizarea, coordonarea, gestionearea şi controlearea activității privind identificarea şi înregistrarea animalelor şi a exploataţiilor, precum şi radierea acestora din evidenţele veterinare se face de către ANSVSA prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi pentru efectuarea acestei activități (a se vedea HG 1415/2009 privind organizarea și funcționarea ANSVSA).
Totodată, prin Programul Național Strategic al ANSVSA, care prevede supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om, acțiunea de vaccinare antirabică pentru animalele din exploatațiile nonprofesionale este suportată de la bugetul de stat. Exploatația neprofesională este exploatația de animale înregistrată în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIA). Astfel, se constată existența a două sisteme de evidențiere a animalelor de pe teritoriul țării. Totodată, trebuie avut în vedere că ANSVSA A.N.S.V.S.A., deține obligatoriu evidența vaccinărilor la Direcţia de Sănătatea Animalelor - Serviciul Monitorizare şi Notificare Boli. Înscrierea acestor acțiuni în sisteme diferite este consumatoare de timp și resurse, generând costuri suplimentare pentru proprietari de animale.
Orice costuri suplimentare la vaccinarea antirabica obligatorie precum înscrierea în registre de tipul R.E.C.S. gestionat în prezent de către CMVRO și cele legate de plata transponderelor (microcipurilor) duc la frânarea aplicării Programului Național Strategic de combatere a bolilor transmisibile de la animal la om.
Din cauza nivelului de sărăcie în care se află 80% dintre proprietarii de câini din România, aceștia nu sunt dispuși să aloce astfel de sume pentru animalul din proprietate, ducând la abandonul animalelor.
Din punct de vedere legislativ, în vederea reducerii populației de câini fără stăpâni există posibilitatea alocării de la bugetul de stat de fonduri pentru acoperirea costurilor de identificare si înregistrare a câinilor (a se vedea Articolul 2^1 OUG 155 / 2001 cu modif. și compl. ulterioare - legea 368 / 2023).
În același timp, se creează și un prejudiciu medicilor veterinari organizați în condițiile legii, prin lipsa solicitări de către proprietari a serviciilor de identificarea, înregistrarea și vaccinarea antirabică a câinilor.
Mai mult, ANSVSA, prin DSVSA subordonate, a transmis o serie de notificări abuzive către medicii veterinarii de liberă practică împuterniciți prin care se solicită alocarea de resurse proprii, neprevăzute de lege, pentru realizarea acestei acțiuni.
Pentru a înțelege mai bine această situație, trebuie avut în vedere că legislația incidentă prevede ca:
- identificarea, înregistrarea și vaccinarea antirabică a câinilor este obligația proprietarilor şi a deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice,
- stabilirea, constatarea și aplicarea contravențiilor se fac de către inspectorii autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente,
- iar prestarea serviciilor de identificarea, înregistrarea și vaccinarea antirabică a câinilor se face de către de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii la solicitarea proprietarilor.
Cercul vicios creat de către ANSVSA și CMVRo, prin încălcarea legislației și substituirea de roluri, duce la neîndeplinirea Programului Național Strategic de combatere a bolilor.
Concluzând, ne întrebam, dacă, Colegiul Medicilor Veterinari reprezintă interesele și apără drepturile profesionale ale membrilor săi, iar ANSVSA gestioneză şi controlează activității privind identificarea şi înregistrarea animalelor?!
Chiar dacă și autoritățile recunosc că se „înregistrează nerealizări majore în ceea ce privește stadiul de realizare a acțiunii de vaccinare antirabică”, acestea nu iau nici o măsură justă și eficientă în vederea îmbunătățirii acestei chestiuni.
Pe de altă parte, zădărnicirea combaterii bolilor este infracțiune în România și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, conform Codului Penal. Neaplicarea vaccinării antirabice, ce aduce atingere dreptului la sănătate (prevăzut în Constituția României) al fiecărui cetățean al țării, considerăm că este din nou infracțiune, și anume abuz în serviciu in forma continuata ,săvârșit de către un grup bine structurat cu membrii din conducerea ANSVSA si prin acceptarea pasiva de către conducerea autorității și a CMV a neaplicării vaccinului antirabic gratuit și obligatoriu.
Având în vedere cele prezentate, considerăm că este primordial ca RECS să nu mai fie gestionat de un organism profesional privat cum este CMVRo, ci trebuie să fie public în cadrul unei autorități, cu acces de verificare și control a vaccinări antirabice in caz de urgente in mod direct ,rapid si gratuit motiv pentru care am și formulat o acțiune în acest sens, ce are termen de judecată în 25.01.2024 la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe medicii veterinari care doresc să ne susțină în demersurile noastre, să intervină în cadrul procesului sau, de ce nu, să încerce să-și recupereze prejudiciul ,îi încurajăm să ne contacteze pe adresa de e-mail a asociației sau sa intervină in proces până joi la ora 9.
Marin Bleidner, Referent pe sisteme de marcaj și monitorizare, reprezentantul Asociației R.E.A.D.C (Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie)