Una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate publică din Europa, cancerul ucide peste 1 milion de oameni în fiecare an și lovește alte câteva milioane. EBCP sprijină eforturile coordonate între țările din UE în lupta acestora împotriva cancerului, dar auditorii europeni observă însă că statele membre nu participă în mod egal, că mai multe inițiative se suprapun și că finanțarea viitoare se află sub semnul incertitudinii. Toate acestea pot afecta impactul pe termen lung al planului, atrage atenția raportul citat.
În UE, în fiecare minut, cinci persoane sunt diagnosticate cu cancer, iar peste două persoane mor din cauza acestei boli. Cancerul este astfel a doua cauză principală de deces în cele 27 de state membre. În plus, impactul său economic este unul enorm, estimat la peste 100 de miliarde de euro pe an la nivelul UE. Drept răspuns, UE a lansat în 2021 Planul european de combatere a cancerului. Dotat inițial cu un buget de 4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, planul urmărește să răspundă fiecăreia dintre etapele parcursului bolii: de la prevenire și depistare timpurie, la tratament și calitatea vieții pacienților cu cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli.
„Cancerul este, fără îndoială, unul dintre cele mai grave flageluri ale epocii noastre. Una din două persoane din UE va primi un astfel de diagnostic la un moment dat. „Planul european de combatere a cancerului este principala strategie a UE în lupta împotriva acestei boli. Pentru ca el să își atingă însă întregul potențial, este nevoie de o punere în aplicare mai uniformă, de jaloane clare și de o finanțare viitoare sigură”, a declarat domnul Klaus-Heiner Lehne, membrul Curții responsabil de acest audit.
Eforturi trase la indigo și fonduri irosite
Auditorii au constatat că EBCP a condus la numeroase acțiuni la nivelul UE, dintre care multe cu o valoare potențială ridicată. De exemplu, 4 țări din UE au elaborat noi planuri naționale de combatere a cancerului, iar 10 le-au actualizat pe cele existente. Auditorii avertizează însă că suprapunerile și duplicările subminează eficacitatea strategiei. Mai multe proiecte finanțate de UE – precum aplicații mobile pentru prevenire și sensibilizare – urmăresc obiective similare și se adresează acelorași grupuri-țintă. Rezultatul? Eforturi trase la indigo și fonduri irosite. Alte proiecte – deși bine concepute – nu au reușit să producă rezultate sustenabile, deoarece nu au fost preluate de țările din UE. Iar fără o asumare la nivel național, fără planuri de finanțare pe termen lung și fără structuri de asigurare a continuității, multe inițiative EBCP riscă să rămână la stadiul de intenții și să nu aducă îmbunătățiri durabile cu efecte concrete.
Discrepanțe mari între țări
Între țările din UE există în continuare disparități majore, în special în ceea ce privește prevenirea cancerului și screeningul pentru cancer. Ratele de vaccinare împotriva papilomavirusului uman (HPV) în rândul fetelor cu vârsta de până la 15 ani (rate care ating o medie de 64 % la nivelul UE) variază de la 7 % în Bulgaria la 91 % în Portugalia – un contrast puternic, având în vedere obiectivul UE de 90 % până în 2030. În Bulgaria, Estonia și Letonia, ratele de vaccinare au scăzut de fapt în ultimii 10 ani. Participarea la screeningul pentru depistarea cancerului de sân variază și ea foarte mult: peste 75 % în Danemarca, Finlanda, Suedia și Slovenia, dar sub 40 % în România, Cipru, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Letonia și Polonia. Și mai alarmant este faptul că peste jumătate dintre statele membre – inclusiv Germania, Franța și Italia –, aflate deja sub media UE, raportează o scădere a participării la acest screening.
Bugetul a fost redus
În raportul lor, auditorii scot la lumină și deficiențe în arhitectura planului, care nu prevede ținte cuantificabile, o dată finală definitivă sau indicatori coerenți. Progresele sunt din această cauză greu de măsurat, iar evaluarea impactului pe termen lung se dovedește și ea o misiune aproape imposibilă. Auditorii își exprimă îngrijorarea și cu privire la viitorul planului. Bugetul total al Programului „UE pentru sănătate” a fost redus cu mai mult de 35 % în 2024 – adică cu aproximativ un miliard de euro. Această tăiere generează incertitudini cu privire la punerea în aplicare a EBCP până în 2027. Iar pentru după 2027, viziunea și finanțarea UE rămân neclare și vor depinde, în cele din urmă, de viitorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034.
Informații privind contextual
Articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că responsabilitatea pentru definirea politicilor de sănătate și pentru organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, inclusiv pentru repartizarea resurselor, revine statelor membre. Rolul UE este, prin urmare, de a sprijini și de a completa acțiunile statelor membre.
Obiectivul Planului european de combatere a cancerului, adoptat de Comisia Europeană în februarie 2021 ca parte a uniunii europene a sănătății, este de a reduce implicațiile cancerului printr-o strategie cuprinzătoare structurată în jurul a patru piloni: prevenire, depistare timpurie, diagnosticare și tratament și calitatea vieții pacienților cu cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli. Planul promovează, de asemenea, cercetarea și inovarea, digitalizarea, schimbul de date și sinergiile cu alte politici ale UE și naționale.