La capătul unei campanii electorale dominate de discuții despre imigrație și naționalism, aproximativ 12,6 milioane de olandezi cu drept de vot erau așteptați să-și desemneze, ieri, prin sufragiu direct, cei 150 de reprezentanți din camera inferioară a Parlamentului de la Haga, în primele alegeri legislative relevante pentru viitorul Europei, după instalarea izolaționistului Donald Trump la Casa Albă și ieșirea Marii Britanii din UE.
Pentru liderii de la Bruxelles, alegerile din Olanda au fost o hârtie de turnesol în evaluarea sentimentelor naționaliste și antieuropene care riscă să dezintegreze blocul comunitar. Pespectiva „Nexit”- ieșirea Regatului Țărilor de Jos din Uniunea Europeană- a oferit în ultimele zile motive de îngrijorare și dezbateri ideologice aprinse în rândul cancelariilor occidentale, care se temeau că o eventuală victorie a extremiștilor olandezi va fi o sursă de inspirație pentru francezii chemați luna viitoare să-și aleagă președintele, dar și pentru germanii angrenați, în septembrie, în alegerile generale. Deși a dominat luni de zile sondajele de opinie, Partidul pentru Libertate (PVV, de extremă dreapta), condus de Geert Wilders (foto), a căzut cu aproximativ trei procente în spatele Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al premierului în exercițiu, Mark Rutte, în estimările realizate chiar înaintea organizării scrutinului. Mai mult, unul dintre aceste sondaje, citat de „The Independent”, arăta că, sâmbăta trecută, 54 la sută dintre alegători nu se deciseseră asupra niciunuia dintre cele 28 de partide înscrise în cursa pentru Camera Reprezentanților. Poreclit „Trump al Olandei”, Wilders a promis până în ultima clipă convocarea unui referendum pentru ieșirea țării din UE, oprirea imigrației, dezislamizarea Olandei și interzicerea Coranului. El a avertizat că, indiferent de rezultatul scrutinului, „duhul nu va mai intra înapoi în lampă”, iar ascensiunea populismului nu va mai putea fi oprită în Olanda. De cealaltă parte, premierul Rutte a declarat că țara sa „trebuie să creeze un precedent” și „să frâneze valul de populism” internațional. La rândul lor, aliații lui Rutte l-au caracterizat pe Wilde drept „liderul care scrie 10.000 de mesaje furioase pe Twitter și nu oferă nicio soluție”.
„Nexit”este, totuși, puțin probabil
În Olanda, cunoscută ca „țară a coalițiilor”, chiar și partidele mici pot înclina balanța politică. Chiar dacă obține victoria, PVV are însă șanse extrem de mici să formeze guvernul, în condițiile în care majoritatea partidelor au anunțat că refuză să intre în coaliție cu formațiunea extremistă. Mai mult, cu o excepție, celelalte formațiuni politice din parlament nu sprijină referendumul pentru ieșirea din UE, propus de PVV. Niciunul dintre cele două partide pro-„Nexit” nu are șansa să obțină suficiente mandate pentru a forma un executiv majoritar, iar un guvern de coaliție ar evita, foarte probabil, retragerea din UE. Cei mai mulți dintre liderii politici de la Haga se tem că, prin eventuala abandonare a blocului comunitar, Olanda, care are cel mai mare port european și depinde în mare măsură de comerț, ar suferi o grea lovitură economică, în special în materie de exporturi. Regatul Țărilor de Jos se mândrește cu statutul de punct nodal în sectorul transporturilor, în special al celor maritime.
„Dacă voi câștiga, va avea loc un referendum împotriva UE, pentru că am dat banii noștri unor țări străine. Vom recupera Olanda pentru olandezi (…) Islamul și libertatea nu sunt compatibile”. Geert Wilders