Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Gigel Știrbu a intrat la vot final, pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților din 19 și 20 iunie 2023. Este vorba despre PLX 90/2023, care se referă la modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români.
Deputatul Gigel Știrbu arată, în expunerea de motive, că propune modificarea legislației, în sensul prevenirii „traseismului electoral și a distorsionării rezultatului alegerilor”. „În urma unei analize făcute pe 200 de localități unde s-a observat o migrație suspectă la alegerilor locale din anul 2016 și din anul 2020, ocazie cu care s-a constatat că numărul de vize de flotant a fost de 20.000, aproape toate emise în preajma alegerilor, în timp ce în anii fără alegeri numărul maxim de vize de flotant care au fost emise a fost de 2.000, adică de zece ori mai puțin”. Liberalul precizează că „a fost obținută viza de flotant pentru a-l vota pe primar. Sunt oameni care își fac viză de flotant cu 3, 4, 5 zile înainte, o săptămână sau o lună înainte de ziua alegerilor. Apoi, își exercită dreptul constituțional de a vota acolo, iar patru ani de zile nu mai calcă prin acea localitate”.
Flotanții, verificați cu poliția
În documentul citat, deputatul Gigel Știrbu precizează că propune ca în toate situațiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reședinței, solicitantul să declare, pe propria răspundere, că locuiește mai mult de 15 zile pe lună la adresa la care are locuința secundară. Această declarație va fi consemnată pe cerere, în fața funcționarului de evidență a persoanelor, în fiecare trimestru.
„La primirea cererilor pentru stabilirea reședinței, la nivelul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor se vor face mai multe verificări. Se va verifica în baza de date numărul mențiunilor de reședință valabil înscrise la adresa respectivă. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puțin două mențiuni de reședință valabile, se va proceda la informarea structurii locale a poliției naționale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanții locuiesc efectiv la adresa declarată. În situația în care, din verificările efectuate de polițiști, rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, mai precizează deputatul liberal.
Proiectul de lege vrea să modifice, în primul rând, Legea alegerilor locale. Astfel, „persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de un an de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul la vot în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară”.
Trebuie dovedit faptul că locuiesc la adresă minimum 15 zile pe lună
Legea mai vizează și modificarea OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate, în sensul că „trimestrial, persoana care solicită acordarea reședinței este obligată să reconfirme adresa declarată ca reședință, printr-o declarație pe proprie răspundere, dată în fața serviciului de evidență, a polițistului, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României”. De asemenea, „pentru înscrierea reședinței solicitantului, se va completa o cerere și o declarație pe proprie răspundere prin care se declară că locuiește în respectiva locație mai mult de 15 zile pe lună”. În continuare, „la înscrierea reședinței, găzduitorul persoană fizică sau juridică va complete o declarație pe proprie răspundere că la respectiva adresă nu au reședința mai mult de două persoane care nu aparțin aceleiași familii. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puțin două mențiuni de reședință valabile, se va proceda la verificări în teren”.
Nu în ultimul rând, proiectul propune modificarea Legii 208/2015, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, în sensul că „persoanele care și-au stabilit reședința cu mai puțin de un an înaintea alegerilor vor putea vota doar unde își au domiciliul”.
Picată în Senat, inițiativa are toate șansele să treacă de Cameră, cu mici modificări
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, iar Consiliul Legislativ a acordat, de asemenea, un aviz pozitiv, dar cu observații. Aici se semnalează că „este de analizat dacă termenul de minimum un an de la data obținerii vizei de reședință pentru obținerea dreptului de a vota în localitatea de reședință nu este extrem de mare și dacă nu cumva intră în contradicție cu Constituția.
Prima dată, legea a intrat în dezbaterea Senatului. Aici, Comisia pentru Administrație Publică a remis, în 20 decembrie 2022, un raport negativ. La data de 13 februarie 2023, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde a fost respinsă cu 70 de voturi la 35 și o abținere. Pentru lege, au votat 11 senatori AUR, 23 de senatori PNL și un neafiliat.
La data de 15 februarie, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Egalitate de Șanse au avizat proiectul negativ. În schimb, legea a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Comunitățile de Români din Afara Granițelor țării, condusă chiar de inițiatorul Gigel Știrbu.
În Comisia pentru Administrație Publică, entitate raportoare, însă, la data de 13 iunie 2023 s-a schimbat „schimbarea”. A fost emis un raport de admitere, cu mai multe amendamente admise, prin intermediul cărora s-a redus termenul de la un an la șase luni pentru persoanele care au dreptul să voteze în localitatea de reședință și a fost eliminată obligația reconfirmării adresei de reședință la fiecare trimestru. De asemenea, a fost eliminat capitolul care viza modificarea legii alegerilor parlamentare.