Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, astăzi, un nou termen în apelul formulat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în ceea ce presa a numit “Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este foarte posibil ca termenul de astăzi să fie şi ultimul, înainte ca instanţa să rămână în pronunţarea sentinţei definitive. Acesta este debutul ultimei săptămâni a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, scrutin al cărui rezultat va trasa şi campania pentru alegerile prezidenţiale. Şi, tot astăzi,după două amânări succesive, Curtea Constituţională trebuie să pronunţe decizia referitoare la sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, generat de refuzul instanţei supreme de a respecta Legea 78/2000, care obligă instanţele să alcătuiască completuri specializate pentru a judeca, pe fond, dosare în care sunt reţinute infracţiuni de corupţie. Cele două decizii au legătură cu speţa în care este implicat Liviu Dragnea, ambele fiind cruciale pentru situaţia juridică a preşedintelui PSD.
Avocaţii preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, din procesul în care acesta a atacat cu apel decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din vara anului trecut, când acesta a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani şi jumătate de închisoare, au precizat, pentru “Jurnalul”, că vor încerca să obţină o amânare a termenului de judecată care are loc, astăzi, la Completul de 5 judecători. Pe de o parte, pentru că, tot astăzi, judecătorii trebuie să se pronunţe şi asupra excepţiei de nulitate absolută a deciziei de condamnare la fond, invocată de avocaţi încă din cursul lunii martie, şi, pe de altă parte, pentru că există şi o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 29 din Legea 78/2000, ridicată chiar de către DNA la ultimul termen judecat pe 15 aprilie.
Concret, avocaţii au descoperit, la termenul de la jumătatea lunii trecute, că articolul 29 din legea 78/2000, privind depistarea şi sancţionarea faptelor de corupţie, introduce, încă din anul 2003, obligativitatea pentru instanţele care judecă, pe fond, dosare care privesc infracţiunile reţinute în acest act normativ, să constituie completuri specializate în infracţiuni de corupţie. Tot avocaţii au descoperit că, spre deosebire de instanţele inferioare, respectiv Tribunale şi Curţi de Apel, care s-au conformat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie niciodată nu s-a respectat o asemenea prevedere legală obligatorie. Nici în judecarea pe fond a dosarului în care Liviu Dragnea a fost condamnat, în luna iunie a anului 2018, pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Motiv pentru care au ridicat excepţia nulităţii deciziei de condamnare, au cerut anularea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare, la fond, cu respectarea articolului 29 din Legea 78/2000.
ÎCCJ, pusă în dificultate de DNA
Ei bine, la termenul din 15 aprilie, la finalul dezbaterilor, procurorul de şedinţă din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut, la rândul său, Completului de 5 judecători de la ÎCCJ să sesizeze Curtea Constituţională cu execepţia de neconstituţionalitate exact a articolului 29 din Legea 78/2000. Astfel, ambele părţi din dosar – apărarea şi acuzarea – recunosc că acest articol de lege există, este în vigoare şi îşi produce efectele juridice, numai că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu-l aplică, în mod abuziv.
Astfel, ziua de astăzi va debuta la Înalta Curte, începând cu ora 9.00, la completul Penal C2, cu judecarea acestei excepţii de neconstituţionalitate. Abia la ora 11.00, instanţa va lua fondul cauzei, în care, teoretic, ar trebui să se pronunţe şi cu privire la excepţia nulităţii, invocată de apărare. Din acest punct de vedere, completul se află într-o situaţie ingrată. Pentru că, atât în susţinerile pe care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie le-a făcut în faţa Curţii Constituţionale, cât şi în două din deciziile definitive pe care alte completuri de 5 judecători le-au emis cu privire la excepţii similare vizând articolul 29 din Legea 78/2000, ÎCCJ este de părere fie că acest articol nu este aplicabil instanţei supreme, fie că el ar fi fost “abrogat tacit”. Pe de altă parte, o admitere a solicitării DNA de a sesiza Curtea Constituţională cu excepţie de neconstituţionalitate a acestui articol ar echivala cu recunoaşterea existenţei şi valabilităţii acestei obligaţii legale, pe care ÎCCJ a încălcat-o. Şi, mai mult, dacă admite că acest articol este în vigoare şi îşi produce efectele, completul nu ar avea cum să respingă excepţia nulităţii hotărârii de condamnare pe fond a lui Liviu Dragnea, din moment ce completul de trei judecători care a pronunţat această hotărâre a fost constituit cu încălcarea legii.
CCR, “bombardată” din toate părţile
Aceeaşi chestiune cu privire la neconstituirea, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a completurilor specializate care să judece, pe fond, dosare de corupţie face obiectul judecăţii la Curtea Constituţională. În 25 martie, Florin Iordache, care a suplinit, la acel moment, prerogativele preşedintelui Camerei Deputaţilor, a sesizat Curtea Constituţională cu un confict juridic de natură constituţională între ÎCCJ şi Parlament, tocmai pentru că instanţa supremă a refuzat să aplice prevederea de la articolul 29 din Legea nr. 78/2000 şi să constituie completuri specializate care să judece infracţiuni de corupţie.
Dosarul, cu numărul 642E/2019, îşi aşteaptă pronunţarea tot astăzi, după ce audierile pe fond au avut loc în data de 10 aprilie, când s-a decis reluarea dezbaterilor pentru 11 aprilie. Atunci, CCR a precizat că va emite decizia pe 19 aprilie, când, din motive neexplicate până acum, au decis să amâne din nou pronunţarea pentru data de 20 mai.
Nu este deloc de neglijat cine va fi mai iute în pronunţarea deciziilor: CCR sau ÎCCJ în speţa care îl priveşte pe Liviu Dragnea. Asta, deoarece, teoretic, Curtea Constituţională nu are cum să respingă existenţa unui conflict juridic pe chestiunea completurilor specializate de la ÎCCJ, ţinând seama şi de decizia de la finalul anului trecut, când CCR a stabilit că instanţa supremă a încăcat legea, prin nedesemnarea aleatorie a tuturor judecătorilor care alcătuiesc completurile de 5 judecători de la Înalta Curte. Argumentele CCR din această decizie sunt aplicabile şi cu privire la modul în care ÎCCJ a acţionat în legătură cu completurile specializate. Iar o decizie de admitere a conflictului juridic ar însemna nu doar ca dosarul lui Dragnea să fie judecat, din nou, la fond, ci şi alte dosare care se află pe rolul instanţei supreme şi care sunt lovite de aceeaşi nulitate.
Iar pentru ca ziua să fie cu adevărat plină, Curtea Constituţională trebuie să judece, tot astăzi, şi excepţia de neconstituţionalitate invocată de deputaţii PNL, cu privire la articolul din Regulamentul Camerei Deputaţilor care îi permite preşedintelui să-şi delege către unul dintre vicepreşedinţi inclusiv atribuţia de a sesiza Curtea Constituţională cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională.
“Telenovela” Mazăre poate arunca în umbră “spectacolul” Dragnea
Ultima săptămână de campanie pentru alegerile europarlamentare debutează, astfel, cu acest “ghiveci” juridico-constituţional care are legătură cu soarta lui Liviu Dragnea şi, evident, cu viitorul PSD şi al Coaliţiei de guvernare. Însă evenimentele nu se rezumă la acest dosar.
“Spectacolul” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi ceea ce se va întâmpla la Curtea Constituţională, riscă să intre într-un con de umbră din punct de vedere mediatic, deoarece, tot astăzi, urmează să fie adus în ţară Radu Mazăre, din Madagascar. Reţinut de Interpol, fostul edil al municipiului Constanţa a fost încarcerat, iar Ministerul Justiţiei, condus, interimar, de Ana Birchall, a întocmit în timp record toată documentaţia aferentă cererii de extrădare. Documentele au fost transmise, iar autorităţile din Madagascar par să-şi fi dat acordul pentru predarea lui Mazăre, în ciuda faptului că acesta face obiectul unui dosar deschis la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, pentru obţinerea statutului de refugiat, iar termenul când cauza lui va fi luată în discuţie este luna ianuarie a anului viitor.
Mai mult, Poliţia Română confirmă că escorta care urmează să-l aducă pe Mazăre a plecat, încă de la sfârşitul săptămânii trecute, în Madagascar, cu o cursă de linie, iar în seara zilei de ieri trebuia ca fostul primar, condamnat definitiv la o pedeapsă de nouă ani de închisoare, să fie urcat în avion.
Iar lucrurile, şi în ceea ce-l priveşte pe Radu Mazăre, par să fie “aliniate” astral. Pentru că, tot mâine, tot completul care judecă şi dosarul lui Liviu Dragnea, are pe masă şi apelul lui Radu Mazăre într-un alt dosar în care acesta din urmă a mai primit o condamnare de nouă ani de închisoare.
Aglomeraţie de dosare la completul de 5 judecători
Situaţia completurilor specializate să judece infracţiuni de corupţie, în primă instanţă, pentru care trebuie să se pronunţe atât ÎCCJ, cât şi CCR, are loc simultan, la Completul de 5 Penal de la Înalta Curte, cu judecarea unor contestaţii în anulare a unor dosare ale căror soluţii definitive pronunţate au fost desfiinţate după ce, la sfârşitul anului trecut, CCR a stabilit, prin admiterea unui alt conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a respecta şi aplica legea inclusiv cu privire la alcătuirea completurilor de 5.
Astfel, mai mulţi condamnaţi definitiv, care se aflau în termenul legal, au putut introduce contestaţii în anulare. Iar unele dintre acestea se judecă astăzi. Este vorba despre contestaţia în anulare introdusă de fostul procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, de cea depusă de fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă, sau de fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova.
Tot astăzi, completul de 5 urmează să judece şi un recurs introdus de fostul europarlamentar Adrian Severin.
În timp ce ÎCCJ spune că obligaţia constiturii completurilor specializate nu îi este aplicabilă, avocaţii din dosarul lui Dragnea, dar şi DNA consideră legea în vigoare. Procurorii chiar au cerut sesizarea legii la CCR.
Înalta Curte este pusă în dificultate. Dacă admite cererea avocaţilor, condamnarea pe fond se desfiinţează. Dacă admite excepţia DNA, instanţa recunoaşte că nu a respectat o lege aflată în vigoare.