Într-unul din cele mai mari teste, braţul american al britanicilor de la Aviva a cercetat 60.000 de aplicanţi. Şi a găsit că un nou “model predictiv” bazat parţial pe datele de consumator, a fost “convingător” în a mima tehnicile tradiţionale.
Datele sunt adunate online şi consumatorii sunt doar vag conştienţi că biţi separaţi de informaţie despre ei sunt colectaţi şi adunaţi în moduri care pot fi surprinzător de revelatoare.
O parte-cheie din testul Aviva, derulat de Deloitte, a fost estimarea riscului unei persoane de a se îmbolnăvi de diverse boli, precum depresii sau presiune sanguină mare. Modelul folosit de Deloitte asumă că multe boli au legătură cu factori din stilul de viaţă, precum obiceiurile de a face sport sau mâncatul fast-food.
Spre exemplu, un tip mai sportiv şi cu stil de viaţă sănătos ar putea aduce costuri de asigurare mai mici pentru companie pentru că se îmbolnăveşte mai rar şi deci firma face mai putine plăţi în contul asigurării date pentru el.
Mai ieftin înseamnă şI mai bine?
Alte companii, precum AIG şi Prudential, explorează tehnologii similare. Industria de profil încearcă să îşi îmbunatăţească modalitatea de acordare a poliţelor de asigurare pentru a fi mai ieftin pentru grup. AIG testează acum “ce date pot fi preluate cu folos şi ce nu” iar testele sunt efectuate de un “think tank” al companiei. Vânzările de poliţe au scăzut cu 45% faţă de mijlocul anilor 1980. Deloitte spune că asiguratorii pot economisi 125 de dolari pentru fiecare aplicant prin eliminarea multor cerinţe medicale convenţionale, adică 10% din total.
Din ce în ce mai multe companii de minare a datelor oferă astfel de servicii despre obiceiurile personale ale oamenilor. Acxiom Corp, una din cele mai mari, spune că preia cantităţi limitate din informaţiile “publice” de pe reţelele de socializare, ajutând clienţii săi să identifice utilizatorii activi, care sunt canalele favorite, cât de sociabili sunt şi ce le place.
Intimitatea, o problemă
Sectorul informaţiilor vândute de aceste firme cu baze de date este slab reglementat. Dar folosirea informaţiilor în procesul de verificare a cererilor pentru asigurări ar “ridica întrebari” imediat. Iar autorităţile de reglementare spun că nu au fost informate despre aceste practici şi, în plus, datele recoltate pot fi eronate. Un abonament la site-uri de sport extrem nu înseamna neapărat un stil de viaţă periculos, poate cei care intră vin doar pentru poze, spune Thomas Considine, comisar pentru bănci şi asigurări din New Jersey.
Cele mai mari companii de baze de date din SUA sunt Acxiom, Alliance Data Systems Corp., Experian PLC şi Infogroup, fiecare anunând că au informaţii despre mai mult de 100 de milioane de familii.
Spune-mi ce cumperi şi-ţi spun dacă eşti gurmand
Şi pe lângă reţelele sociale există o grămadă de alte surse de informaţii despre comportamentul oamenilor. Anumiţi retaileri partajează datele despre cumpărăturile făcute de clienţi, inclusiv descrierea bunurilor, preţul şi numele respectivului. Acxiom cumpără şi date de la publicitari despre ce fel de articole citeşte o persoană – finanţe sau sport, de exemplu - şi poate afla dacă cineva este iubitor de gourmet din achizţtiile online. Ba chiar unităţi ale News Corp, inclusiv Wall Street Journal, furnizează informaţii companiilor cu baze de date şi cumpara la rândul lor de la ele.
“Big Brother” stă cu ochii pe tine ca să te taxeze
Exemplele date de Deloitte sunt două ipotetice “Beth” şi “Sarah”, femei de 40 de ani. Cercetând aceste date, asigurătorii pot afla că Beth trebuie să facă naveta 60 de kilometri până la muncă, cumpără frecvent mancare fast-food, face plimbări ca exerciţii, se uită mult la televizor, cumpără echipamente de slabit şi are indicatori financiari slabi. Sarah, în schimb, face doar 1,5 kilometri până la slujbă, merge cu bicicleta, joacă tenis şi face aerobic. Mănâncă sănătos, se uită puţin la televizor şi călătoreşte. Este singură, are un card de credit premium şi indicatori financiari buni.
Astfel, Sarah este mai puţin “riscantă” pentru asiguratori iar Beth o posibilă problemă din privinţa posibilelor costuri.
Celent, braţul de consultanţă în asigurări al Marsh & McLennan Cos a publicat recent un studiu prin care sugera că asiguratorii pot folosi datele oferite de reţelele de socializare pentru a putea face un preţ mai corect şi pentru detectarea fraudelor. Pe româneşte, cei cu stil de viaţă sănătos pot avea prime de asigurare mai mici. De exemplu, o firmă poate dori să cerceteze un aplicant care spune în formular că nu exista antcedente de cancer în familie dar online indică o afinitate cu un grup de cercetare a maladiei.