Băsescu serveşte Fondul Monetar cu bancuri

Protestele din Piata Universitatii si nemultumirile romanilor au ajuns subiect de glumite la Palatul Co­troceni. Presedintele Traian Basescu l-a primit ieri pe noul director exe­cutiv in cadrul FMI, Menno Snel. La inceputul intalnirii, Basescu l-a intrebat pe oficialul FMI: 'Cum se vede Romania de la Washington?'.

'La ultimele intalniri au fost foarte multe complimente fata de modul in care ati administrat tara in criza', a raspuns Menno Snel. Basescu i-a replicat: 'Poate la urmatoarea noastra intalnire o sa trimitem niste oa­meni care protesteaza in Bucuresti... (rasete – n.r.) In legatura cu succesele noastre'. 'Sunt oricand pregatit', a punctat la randul sau Menno Snel.

Devenind sobru dupa gluma-gafa, Basescu a adaugat ca problemele sociale nu au fost generate de FMI, ci sunt responsabilitatea Guvernului. 'Ne asumam politicile. Nu am spus niciodata ca FMI este parte a acestora, pentru ca in termeni reali FMI a fost partenerul nostru si nu a impus nimic. Trebuie sa recunosc ca FMI a propus uneori alte solutii. Nu spunem ca problemele sociale au fost gene­rate de FMI, sunt responsabilitatea noastra', a spus Basescu. La intalnire au mai participat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

Tot ieri, Jeffrey Franks, s-a intalnit atat cu ministrul Fi­nan­te­lor, Gheor­ghe Ialomitianu, cat si cu Sorin Blej­nar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), pentru a discuta despre situatia in­ca­sarilor bugetare. Tema discutiilor a fost re­vizuirea in scadere a prognozei de cres­tere economica pentru 2012, de la nivelul de 1,8%, din cauza in­rautatirii contextului extern. Sca­de­rea cresterii economice va conduce la o reducere a incasarilor la buget fa­ta de prognoza pe care acesta s-a cons­truit, iar re­pre­zentantii FMI cauta solutii sa aco­pere acest deficit de bani. Surse apro­piate negocieri­lor sustin ca misiunea FMI nu doreste acum o revizuire a deficitului bugetar sau a cheltuielilor bugetare pro­gra­mate, ci discuta despre im­bu­na­ta­ti­rea colectarii veniturilor.

O stran­gere mai buna a taxelor si impozitelor prin fiscalizarea unei parti din economia subterana ar fi o solutie corecta pentru acoperirea deficitului, insa nici un guvern nu a reusit pana acum o astfel de performanta.

Ce spun analistii
Acceptarea unui deficit bugetar mai mare pentru Romania decat cel stabilit anterior este riscanta, intr-un an electoral cum este 2012, a declarat directorul Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea. 'Cred ca Fondul are disponibilitati de a accepta un deficit mai mare, dar nu cred ca Guvernul isi va schimba optica de a majora acest deficit, chiar daca exista resurse. Pe de alta parte, intr-un an electoral, un deficit mai mare este riscant, pentru ca nu stii la ce va fi folosit', a declarat Voinea pentru Agerpres. Acesta a mai precizat ca posibila recesiune a zonei euro, in 2012, poate afecta si Ro­mania, prin cresterea costurilor si re­ducerea finantarii. 'Criza poate afecta Romania prin cresterea de costuri si respectiv prin reducerea finantarii.

Romania poate compensa teoretic exporturile din zona euro catre alte zone doar pe termen scurt, insa pe termen lung trebuie sa gaseasca alte piete', a mai spus Voi­nea. Acesta considera ca Romania are resurse de finantare interne mai sigure, dar sunt necesare politici bugetare si fiscale adecvate.

Analistul economic Ionel Blan­culescu afirma ca recesiunea din zona euro nu va afecta toate statele si va fi 'pasagera, temporara si foarte usoara'. Scaderea economica medie in zona euro se va situa intr-un interval de variatie de –0,5 la-1, iar in cel mai nefericit caz –1,5, considera Blanculescu. In aceasta situatie, Blanculescu sustine ca 'a venit momentul ca Romania fricoasa, prudenta excesiv sa devina Romania curajoasa, prudenta rational, care sa sprijine marile proiecte de investitii si sa relaxeze fiscalitatea'.

Arieratele, eterna problema
Un alt punct-cheie care a fost abordat este reducerea arieratelor (datorii neachitate de mai mult de 90 de zile). In timp ce arieratele la nivelul administratiei centrale si locale sunt tinute sub control, o problema o ridica arieratele companiilor de stat. Autoritatile romane s-au angajat sa reduca arieratele companiilor de stat monitorizate de FMI de la 17 mi­liarde de lei la 5 miliarde de lei la finalul anului 2012. In septembrie 2011, nivelul acestora era de 18,5 miliarde de lei, sub tinta de 19,2 mi­liarde de lei, iar in decembrie, 17 mi­liarde de lei, peste tinta de 15,9 mi­liarde de lei.