Statul este principalul producător de şomeri în ţara noastră după ce companiile şi regiile de stat, nerestructurate la timp, au început să anunţe disponibilizări.
Criza pare a fi cuvântul de ordine al zilei care va duce la eficientizarea societăţilor la care statul mai are acţiuni. 14.257 de salariaţi au fost sau vor fi daţi afară în perioada următoare în companiile de stat. Alţi 1.500 au fost transferaţi prin externalizarea serviciilor, iar 831 nu au mai fost angajaţi de societăţile private care au cumpărat active de la stat. La aceste numere se adaugă alţi 6.324 de salariaţi de la foste companii de stat care au fost privatizate în ultimii 20 de ani, şi din cauza suprapopulării, ori au clauze în contractul de privatizare pentru reduceri de personal, ori demarează programe de plecări voluntare cu plăţi compensatorii. În total, 22.912 angajaţi, mai mult de o cincime din valul de 100.000 de şomeri anunţaţi de Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor. "În general România face reforme structurale doar sub presiunea crizei. Acum este un nou val de restructurări, aproape că sunt parte din acordul cu FMI, care e inevitabil. E loc de eficientizare în toate companiile statului şi în administraţie", a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "Toate companiile au dreptul să găsească soluţii pe timp de criză", spune şi analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei. "Cine le-a oprit să nu facă restructurare până acum? Au deplină independenţă managerială. Trebuie luaţi de gât managerii, ei au contract de mandat. Că au angajat pe relaţii, ştim cu toţii. Plus cine a angajat acei manageri şi le-a dat banii, aprobându-le bugetele. Dar, prinde orbu', scoate-i ochii!", a completat Şerbănescu.
AMĂRÂŢII PLĂTESC GREŞELILE DIRECTORILOR
"Unele companii trebuie restructurate, cum e CFR, ce nici n-ar fi trebuit să angajeze oameni dacă au datorii şi primesc ajutoare de stat. Problema e că plătesc tot amărâţii şi plătesc pentru faptul că statul n-a făcut reforme la timp", a continuat Voinea. Directorul GEA a mai spus că statul abordează problema prea contabil şi restrictiv, pentru că tăind acum se reduc şansele dezvoltării viitoare, iar ajustarea trebuie să fie graduală.
Cele mai mari disponibilizări, de 5.000 de oameni, se anunţă la CFR, potrivit unor surse. Ministrul Radu Berceanu este foarte nemulţumit de schemele de personal de la CFR Călători, CFR Marfă şi CFR Infrastructură, care au împreună aproape 64.000 de salariaţi. CFR Infrastructură are 27.951 de angajaţi, iar Berceanu a declarat că problema datoriilor de un miliard de lei către Electrica s-ar putea rezolva dacă din aceşti angajaţi ar fi daţi afară 6.000 de oameni. Potrivit ministrului, 93% din banii sosiţi din taxa de utilizare a infrastructurii se duc în salarii. Fondul de salarii al CFR Infrastructură a crescut din 2007 de la 500 de milioane de lei la 711 milioane lei, conform sursei citate. De asemenea, CFR Călători are 17.078 angajaţi şi încasări foarte mici din cauza "fenomenului naşilor". În cazul CFR Marfă, care are 18.766 lucrători, compania a trecut de la un profit de 13 milioane de lei în 2007 la pierderi de 14 milioane de lei în 2008.
Şi Romsilva are un plan de concediere a 4.240 de salariaţi până în 2011 din cauza restituirilor de păduri către foştii proprietari. Restructurarea include concedierea colectivă a 7.048 de salariaţi, dar numărul a fost scăzut la 4.240, conform unui proiect de act normativ privind prelungirea în 2009 şi 2010 a procesului. Procesul trebuia să fie terminat la finele primului trimestru din 2007, exact perioada când exista în ţara noastră deficit de forţă de muncă. Poşta Română a anunţat şi ea că va da afară 500 de angajaţi în 2009 şi va renunţa la alţi 1.500 de oameni care vor fi transferaţi către companiile la care au fost externalizate mai multe activităţi. Oltchim a anunţat şi ea la finele anului pensionarea a 550 de oameni, după ce în cursul anului 2008 mai vânduse active din domeniul agroalimentar, iar cumpărătorii nu au vrut să preia şi pe cei 831 de angajaţi aferenţi.
O situaţie deosebită o arată companiile din sectoarele energetic şi industrial care au fost privatizate în ultimii ani. Sometra, unul din cei mai mari poluatori, va da afară 824 din cei 1.065 angajaţi. Problema complică situaţia oraşului Copşa Mică, care depinde de staţia de epurare de la Sometra, iar 60% din bugetul local provine direct de la bugetul producătorului de zinc şi plumb. Petrom a anunţat disponibilizarea a 3.000 de angajaţi, în conformitate cu prevederile contractului de privatizare, iar Enel, E.ON şi Distrigaz Sud, au iniţiat programe de plecări voluntare cu plăţi compensatorii.
Citește pe Antena3.ro