Cei mai mulți români sunt „analfabeți financiar” 

Rezultatele cercetării sunt dezastruoase: 60% dintre debitori nu cunosc diferența dintre o bancă și o instituție financiară nebancară (IFN). Pornind de la această constatare, autoritatea vrea să-i învețe pe români cum să facă diferența între instituțiile bancare și nebancare, pentru a evita riscurile care i-ar lăsa mai săraci, în urma unor împrumuturi scumpe. Însă nu toți cei care au nevoie de credite pot să împrumute bani de la bănci.

Cercetarea făcută de ANPC arată că 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare, iar România este pe ultimul loc din Europa și în legătură cu nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază. Românii nici măcar nu știu care sunt diferențele esențiale între bănci și IFN-uri, conform rezultatelor cercetării ANPC: instituțiile bancare sunt mult mai bine legiferate și reglementate în comparație cu IFN-urile. Consumatorii români ar trebui să știe că este o mare diferență în privința costurilor creditelor, care sunt mult mai mici în cazul băncilor decât în cel al IFN-urilor și că nu toate IFN-urile au aceleași costuri.

„O bancă are funcționalități mult mai complexe în comparație cu un IFN care acordă credite. Banca este o entitate a  cărei  activitate  constă în  principal  în  atragerea  de  depozite  sau  de  alte  fonduri  de la  public,  acordarea  de  credite,  servicii  de  plăţi,  emiterea  de  garanţii şi  asumarea  de  angajamente,  tranzacţionarea  în  cont  propriu  şi/sau  pe  cont  propriu  în  condiţiile legii,   emitere   şi   administrare mijloace   de   plată  etc.”, explică Paul Anghel, director general ANPC.

Autoritatea le recomandă românilor care vor să împrumute bani să analizeze Dobânda Anuală Efectivă (DAE) înainte de semnarea contractului de credit, pentru a nu plăti costuri prea mari. De asemenea, să compare mai multe oferte de credit. Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), în legătură cu nivelul dobânzilor la creditele consumatorilor oferite de bănci, în luna iulie, băncile din România impuneau o dobândă de 6,41% la creditele ipotecare în lei și de 5,5% pentru creditele noi, iar pentru creditele ipotecare în euro, la creditele în sold, dobânda era 3,91%, iar pentru creditele noi, 3,81%. Pentru creditele de consum în lei, dobândă pentru cele în sold era de 9,98%, iar pentru cele noi, 10,96%, în timp ce pentru euro era 5,04%, respectiv 5,49% pentru creditele noi.

Procedurile simplificate pot fi o capcană

IFN-urile vin în ajutorul clienților cu proceduri simplificate și nu iau în considerare problemele financiare ale acestora. De aceea sunt mulți dintre românii care apelează la instituțiile financiare nebancare. Există și multe situații în care banca refuză acordarea unui credit, iar astfel, clienții sunt trimiși, automat, către IFN-uri. Mai rău decât la IFN ar fi la cămătari. În România încă există și această variantă de împrumut destul de bine reprezentată, chiar dacă este ilegală.

Cei mai mulți dintre clienții instituțiilor nebancare sunt bătrânii care sunt refuzați de bănci, dacă au vârsta înaintată și pensie mică. Cei care nu au acces la Casele de Ajutor Reciproc – reactivate în aproape toată țara, după criza economică din 2008-2009 – au de ales între cămătari și IFN-uri. „Am avut de reparat urgent acoperișul, acum șapte ani. Aveam nevoie de 7.000 de lei. Am fost la banca unde am cardul de pensie și mi-au spus că în niciun caz nu pot să-mi dea împrumutul, pentru că aveam 78 de ani și pensia foarte mică. Degeaba le-am spus că pot plăti copiii, pentru că nu m-au crezut. Am avut noroc cu o cunoștință care ne-a ajutat să luăm creditul de la o instituție nebancară. Ne-au dat banii pe loc și am achitat creditul în cinci ani. N-am avut probleme cu ei. Doar la sfârșit rămăsese ceva de plată și dacă nu ne-ar fi ajutat un prieten de familie, probabil ne-am fi trezit cu mai mulți bani de dat. Dar s-a rezolvat”, spune Ion Cărbunaru, pensionar din județul Constanța. La fel ca el sunt cel puțin două milioane de pensionari și tot atâția șomeri sau persoane care au ajutor social, persoane fără venituri și cu venituri foarte mici, din România.

Clienți ai IFN-urilor, refuzați de bănci, sunt și cei care au intrat în Biroul de Credite, după ce nu au reușit să achite la timp alte datorii. Dar sunt și mulți clienți care preferă o procedură simplificată și primirea banilor cât mai repede, iar majoritatea acestora se îndreaptă către IFN-uri, de multe ori fără să mai analizeze ofertele, dobânzile și riscurile. „Cerințele și documentația de credit pot fi mai simplificate la IFN-uri, însă ceea ce contează nu este rapiditatea sau ușurința cu care se obține creditul, ci costul creditului să fie mai redus, iar clientul să aibă capacitatea de a rambursa împrumutul cât mai ușor”, explică directorul ANPC.

Ce trebuie verificat cu prioritate

Autoritatea le recomandă tuturor clienților băncilor și ai IFN-urilor să nu semneze niciun document până nu citesc totul cu mare atenție. Dacă există neclarități, clienții sunt îndrumați să ceară lămuriri suplimentare. În alte țări, împrumuturile se fac doar după ce un avocat specializat în acest domeniu verifică dosarul cu mare atenție. Există și avocați români din diaspora care prestează astfel de servicii pentru românii care au nevoie de credite de la o instituție bancară sau nebancară din străinătate.

De asemenea, clienții sunt sfătuiți să-și facă o analiză pertinentă a capacității de rambursare a creditului. „Sfătuiesc consumatorii să verifice dacă în contract este precizat corect costul total al creditului, să verifice suma totală pe care trebuie să o ramburseze, să vadă dacă în contract este menționată valoarea dobânzii, dobânda penalizatoare și dobânda aferentă reeșalonării plătită în avans. Atenție la DAE! Trebuie să verifice dacă sunt specificate în contractul de credit ipotezele folosite în calculul DAE și să se asigure că dobânda penalizatoare nu este mai mare de 3 puncte procentuale peste dobânda curentă. Să verifice ca în contractul de credit să nu existe informații contradictorii și dacă în contract sunt menționate alte comisioane decât cele permise de lege (art.36 alin 1 OUG 50/2010)”, explică directorul general ANPC.

Clienții ar trebui să mai verifice, cu prioritate, dacă e specificat clar și concis dreptul de rambursare anticipată și dacă există procedura clară de rambursare anticipată parțială sau totală, să solicite un exemplu de calcul DAE reprezentativ și să ceară informațiile precontractuale privind creditul oferit în termenul legal de 15 zile.

Avocații își pierd clientela

După ce ANPC a anunțat că românii nu vor mai putea lua credite de la bănci decât dacă reușesc să demonstreze că au educație financiară și înțeleg exact ce riscuri își asumă, Autoritatea a fost acuzată, în general de avocați, că astfel încearcă să disculpe băncile, în relația cu viitoarele victime. Pe rețelele de socializare s-a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva acestui demers al Autorității. În ultimii ani au fost mai mulți avocați care au reprezentat în instanță clienți ai unor instituții bancare și au câștigat procesele, arătând că banca nu și-a informat corect și complet clienții. De asemenea, procesele au fost câștigate în favoarea clienților unor bănci, dacă în contracte au existat clauze abuzive. Cei care acuză acum ANPC de favorizare a instituțiilor bancare, în relația cu potențialii clienți care nu-și vor putea achita creditele, argumentează prin faptul că noile reguli propuse de Autoritate nu-i vor ajuta prea mult pe cei care iau credite, dar ajută băncile, în caz de proces, pentru că nu vor mai putea fi invocate necunoașterea riscurilor, clauzele abuzive. Clientul va semna în totală cunoștință de cauză.

Pe parcursul derulării unui credit pot să apară riscuri legate de creșterea dobânzii dacă dobânda este variabilă, privind cursul de schimb și de incapacitate de plată din cauza pierderii sau a reducerii veniturilor.

Citiți cu atenție informațiile privind dobânzile penalizatoare din contracte. Și atenție la creditele fără dobândă în prima etapă, este posibil ca ulterior să constatați că aveți mai mult de plătit.

Paul Anghel, director general ANPC