De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine, neluând în calcul o intervenție a statului, pentru a ușura plata facturilor la iarnă. La sfârșitul lunii august, premierul ne anunța că Guvernul nu va plafona prețurile la energie. „Vă spun din capul locului că nu vom interveni pentru a plafona prețurile, asta ca să fie foarte clar”, spunea sigur pe sine Florin Cîțu. Siguranța i s-a topit, iar două săptămâni mai târziu, când a văzut că guvernele altor țări din UE adoptă măsuri pentru subvenționarea facturilor fără a mai sta să întrebe Comisia Europeană dacă au sau nu voie să facă acest lucru, a întors-o ca la Ploiești. Acum ia în calcul inclusiv plafonarea prețurilor la gaze și o schemă de compensare a facturilor la energie care va include și clienții non-casnici. Între timp, și parlamentarii s-au băgat în seamă și vor să afle de ce au crescut prețurile. Pentru a le ușura misiunea, le spunem noi câteva din arhicunoscutele motive: investiții ioc, active învechite, agenții de supraveghere și control transformate în sinecuri de partid, specialiștii dați la o parte din Consiliile de Administrație ale companiilor energetice și înlocuiți cu țuțeri de partid, exploatarea gazelor din Marea Neagră blocată și, colac peste pupăză, păguboasa politică energetică a Bruxellesului.

Câți bani vom plăti pentru utilități la iarnă

În eventualitatea aprobării subvenționării, unei părți din factura consumatorilor casnici, Asociația Energia Inteligentă a realizat o serie de estimări în ceea ce privește valoarea facturilor la care ne-am putea aștepta în iarna 2021/2022.

Costurile cu gazele naturale, pe tipuri de consumatori, în eventualitatea aprobării subvenționării unei părți din factura consumatorilor casnici la gazele naturale în scenariul în care prețul gazelor pentru consumator a crescut cu 100%:

Citește pe Antena3.ro

Ce este glosofobia, frica de care suferă trei din patru persoane. Poate duce chiar la simptome fizice

Costurile cu energia electrică pe tipuri de consumatori în eventualitatea aprobării subvenționării unei părți din factura consumatorilor casnici la energie electrică în scenariul în care prețul energiei pentru consumator a crescut cu 50%:

Anchetă parlamentară pentru a afla ce se știe deja

În Monitorul Oficial a fost publicată hotărârea Camerei Deputaților privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să răspundă la întrebarea: de ce cresc prețurile la gaze și energie electrică. Astfel, comisia va trebui să identifice cauzele care au dus la explozia prețurilor, iar pentru aceasta se vor analiza, printre altele, gradul de realizare a programelor de investiții care vizau punerea în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, evoluția nivelului de interconectare cu țările vecine în ultimii 5 ani, în ce măsură  Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a vegheat la buna funcționare a pieței de energie etc. Ancheta nu va aduce la lumină nimic surprinzător, ci doar va confirma lucruri pe care mulți dintre noi le știm.

Investițiile lipsesc de peste 10 ani

Pentru început, să spunem că analiza investițiilor se rezolvă în câteva secunde. România nu a mai pus în funcțiune nicio unitate de producție a energiei din 2008, când OMV Petrom a construit centrala de la Brazi. Sigur, excepție fac investițiile în regenerabile, dar acestea au multe perioade moarte, în care nu produc nimic, neoferind o predictibilitate. Dacă este să vorbim însă despre stat, care este cel mai mare jucător de pe piața producerii de energie, el nu a mai construit nicio  unitate în ultimii 30 de ani. Forțând înlocuirea resurselor energetice clasice cu surse regenerabile, într-o perioadă în care există deficit de producție pe piață, UE se condamnă singură la o criză permanentă. România va fi una dintre țările puternic lovite de noua politică extravagantă a Bruxellesului, care insistă că Grean Deal-ul este mama tuturor problemelor, după cum spunea zilele trecute un mare închipuit guru al energiei. L-am numit aici pe Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, cel care conduce realizarea şi implementarea Green Deal şi a directivelor care ar trebui să asigure neutralitatea climatică la nivelul anului 2050 în UE.

Scumpirea gazelor: prostia europenilor și jocurile Moscovei

Acum să vedem de ce a crescut prețul gazelor naturale la nivel european. De la început trebuie să spunem că situația convine de minune Moscovei, care își vede conturile tot mai pline de la o zi la alta, deși starea actuală nu a fost generată doar de jocurile sale, ci mai degrabă de prostia europenilor. În goana după bani, multe companii europene s-au apucat în vară să vând gaze din rezervoare pentru că așa obțineau un profit mai mare. Situația s-a întors rapid împotriva lor, pentru că apropierea sezonului rece le-a prins cu rezervoarele goale. Pe acest fond, cererea a explodat, iar prețurile s-au inflamat imediat. Speculând criza, Gazprom a decis să redus cantitățile livrate la export, exacerbând creșterea prețurilor. Astfel, pe fondul unor prețuri spot mari (marfa tranzacționată azi, cu livrare a doua zi), în absența stocurilor și a cererii mari de GNL din Asia, Gazprom și-a majorat puternic profiturile. Practic, Rusia și-a atins două obiective dintr-un foc. Venituri mai mari și o presiune puternică pe guvernele țărilor UE pentru a accepta gazoductul Nord Stream. Prin această politică, mesajul Moscovei era unul clar: daţi-ne undă verde pentru Nord Stream şi vă vom da gazele de care aveţi nevoie.

Producția internă scade, dependența de importuri crește

Revenind la cazul particular al României, blocarea exploatării gazelor din Marea Neagră devine în acest context o problemă care demolează securitatra energetică a țării. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producția anuală onshore recentă - 10 miliarde mc). Fără începerea exploatării acestor rezerve, dependența României de importurile de gaze va depăși 50% la orizontul anilor 2030, arăta recent o analiză realizată de PwC la solicitarea patronatelor din petrol și gaze. Și în ceea ce privește exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, comisia de anchetă poate lămuri foarte ușor lucrurile dacă se uită un pic prin curtea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În ultimii 12 ani, ANRM nu a mai lansat nicio rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare- exploatare. Dacă această situație nu se va schimba și în cazul în care se va păstra actualul ritm de exploatare, gazele naturale se vor termina în nouă ani, iar petrolul, în 22 de ani. 

Șefii ANRE, numiți exclusiv pe criterii politice

Pentru a ușura și mai mult misiunea comisiei de anchetă, să vorbim puțin și despre profesionalismul celor care conduc Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE).  Trebuie spus de la început că la conducerea ANRE au ajuns să fie numiți oameni exclusiv pe criterii politice și fără vreo competență profesională în domeniu, deși prevederile legii sunt clare în acest sens. De exemplu, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă (foto), provine din mediul sindical, unde a fost preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate „Univers”, până în 2000. De asemenea, el a fost șeful Sindicatului Liber Independent „Energia” în perioada 1990-2011 și vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical între 1996 și 1999. După 2000 intră în Parlament, pe listele PSD, şi prinde nu mai puţin de trei mandate de deputat, până în 2016, după care, în 2017, devine preşedinte ANRE. Raţiunile numirii sale în această funcţie au fost strict politice, pentru că nu are nicio calificare pentru ocuparea acestei funcţii. CV-ul său precizează că a terminat Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universității Nicolae Titulescu și un Master în „Relaţii de muncă şi industriale” la Facultatea de Drept a Universității din București.

Un alt troc politic a dus și la numire, în iunie 2020, în funcţia de vicepreşedinte al ANRE a lui Mircea Man (foto). El a fost ales de cinci ori deputat pe listele PNL. Spre deosebire de colegii săi, Man are vagi legături cu sistemul energetic, lucrând câţiva ani în sectorul gazeifer ca inginer, dar a renunţat rapid după 1990, preferând politica. Tot  în iunie 2020 este votat ca membru al Comitetului de Reglementare al ANRE și Valeriu Steriu (foto). Nici evoluţia sa în carieră nu s-a intersectat cu domeniul energetic, fiind doctor în economie agricolă. Între 2001 și 2004, în timpul guvernării Năstase, Valeriu Steriu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. În 2008 devine deputat PSD, dar în 2009 devine independent şi pleacă din PSD. În perioada 2009 -2011 este președinte al Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, fiind numit în funcţie de fostul preşedinte Traian Băsescu. În 2016 devine parlamentar PMP, dar în 2018 se întoarce la matcă, la PSD.  O altă numire ciudată este și a lui Gabriel Gheorghe (ALDE), care în iunie 2020 ajunge membru al Comitetului de reglementare din ANRE. Nu are nici în clin, nici în mânecă cu energia. Are studii de Drept, și pe filieră politică a mai fost numit  comisar superior al Gărzii Financiare din Sibiu, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, șef al Corpului de Control în Ministerul Economiei, pe vremea când acesta era condus de Daniel Chițoiu (ALDE), şi a trecut o perioadă pe la Transelectrica. Pentru serviciile aduse partidului, la un moment dat a fost numit şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Romgaz, dar a demisionat repede. Și lista numirilor politice ar putea continua.

Un alt membru al Comitetului de reglementare este Cornelia Sulger (foto), ea ajungând în instituţie în 2017. A fost propulsată la ANRE de PSD, ea fiind membră a filialei Olt şi şefa organizaţiei judeţene de femei a partidului. În trecut a ocupat şi funcţia  de consilier judeţean.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, ea urmând să intre în vigoare de la 1 noiembrie.

Suprataxare pentru unii, supraprofit pentru alții

Încă de acum 8 ani, România suprataxează veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor producătorilor de gaze naturale care depășesc anumite limite, conform prevederilor OUG 7/2013. În schimb, este ignorată suprataxarea veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețurilor la energia electrică și lemne. Motivele pentru care statul român nu procedează similar și pentru veniturile mari ale producătorilor de electricitate sunt foarte dubioase, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. El estimează că din supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de gaze din creșterea prețului se va obține suplimentar la buget aproximativ un miliard de lei, la care se vor mai adăuga sumele suplimentare provenite din TVA (0,8 miliarde de lei) și redevențe (2,5 miliarde de lei). Per total, ar fi vorba despre aproximativ 4,3 miliarde de lei. În momentul de față, conform OUG 7/2013, prețurile producătorilor de gaze care depășesc 85 lei/MWh se fac venit la bugetul de stat în proporție de 85%. Dumitru Chisăliță atrage însă atenția că toate creșterile fabuloase de prețuri, în special la energie, nu sunt supraimpozitate, așa cum se procedează în cazul gazelor. De asemenea, expertul notează că furnizorii scapă și ei de supraimpozitare, producătorii fiind singurii suprataxați. „Întrebarea care se pune: De ce de 8 ani se aplică această supraimpozitare a creșterilor de preț doar la producătorii de gaze? De ce nu se aplică și furnizorilor de gaze? De ce nu se aplică producătorilor de energiei electrică, termică, celor care produc lemne de foc etc.? De ce nu se aplică furnizorilor de electricitate?”, sunt întrebările lansate autorităților de către expertul în energie.

„Prețul mediu al gazelor naturale din producția internă nu a depășit 92 lei/MWh în această vară și este supraimpozitat (o creștere de 0,35%, față de anul 2019). În schimb, prețul gazelor marfă care se vând pe bursă a ajuns la 350 lei/MWh (15.09.2021) și nu este supraimpozitat (o creștere de 233% față de anul 2019)! Prețul mediu al lemnelor de foc a crescut cu circa 300% față de anul 2019, iar prețul mediu al energiei electrice marfă a crescut cu aproximativ 106% față de anul 2019. Toate aceste creșteri imense de preț nu sunt supraimpozitate de statul român, acesta preferând să ignore profiturile fabuloase obținute de unii pe seama creșterii prețurilor, se mai arată în analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă.