Afacerile statului: 5 companii aduc toți banii, 5 aduc toate pierderile

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, rezultatele financiare ale societăților de stat s-au înrăutățit, în condițiile profitul brut era de circa 11 miliarde de lei, iar plățile restante însumau aproape 10,5 miliarde de lei. Trebuie spus însă că dacă în prima jumătate a anului trecut statul și autoritățile locale controlau 1.180 de companii, anul acesta numărul lor s-a redus cu 31, iar cel al angajaților a scăzut de la 265.008 la 257.497, rezultând un minus de 7.511 angajați.

5 companii de stat asigură 87% din dividende

Performanţele întreprinderilor publice sunt polarizate, în condiţiile în care cinci companii realizează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, iar alte cinci generează aproximativ 87% din pierderile consolidate, declara recent Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, la un eveniment de specialitate. „Performanţele întreprinderilor publice sunt polarizate. Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate. Deci, cred că trebuie să găsim soluţii individuale pentru fiecare companie. Ne putem uita deja la companiile care sunt foarte performante şi generează dividende la bugetul de stat, pentru a identifica acele trei companii despre care tot vorbim că trebuie să le listăm până în 2026, un angajament ferm pe care guvernul l-a făcut. Din cele 216 companii avem 19 care sunt listate deja la Bursa de Valori Bucureşti şi respectă, bineînţeles, cele mai înalte standarde de guvernanţă corporativă şi de transparenţă”, a spus Mihai Precup, citat de Agerpres. România are cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca număr, cât şi ca şi pondere în PIB. „Practic, aş îndrăzni să spun că avem cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca număr, cât şi ca pondere în PIB. Cele 216 companii deţinute direct de către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României”, a mai precizat secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului.

Cheltuielile salariale au crescut rapid

În ciuda performanțelor economice slabe raportate de majoritatea întreprinderilor publice, cheltuielile de natură salarială au avansat într-un ritm accelerat. Dacă la sfârșitul primului semestru din 2023 acestea au totalizat 12,68 de miliarde de lei, la mijlocul acestui an ele urcaseră la 14,58 de miliarde de lei, înregistrând astfel o creștere cu 13%. Potrivit unei ordonanțe adoptate în primăvara acestui an, angajații din companiile de stat cu salarii mai mici de 8.000 de lei net pot primi bonuri de masă, vouchere de vacanță, dar și prime, chiar dacă lucrează pentru o societate care are pierderi. Motivul, spuneau reprezentanții Executivului, era să oprească migrarea acestor angajați către sectorul privat. Măsura vine după ce prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung tot Executivul a interzis societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat să acorde premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare, dacă au pierderi contabile din anii precedenți nerecuperate și/sau înregistrează pierderi contabile în anul curent.

Ce ne transmite Banca Mondială

O analiză realizată în primăvară de Banca Mondială privind situația întreprinderilor de stat din România arăta că acestea sunt mai puțin profitabile decât cele private, generează venituri mai mici pe angajat decât cele din sectorul privat, dar în schimb salariații la stat au prime mai mari, ceea ce afectează rezultatul financiar al acestora.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

În plus, companiile de stat au avut, de-a lungul anilor, niveluri mai ridicate ale datoriilor decât cele din sectorul privat și au înregistrat plăți restante semnificative atât către bugetul de stat, cât și către furnizori. Firmele de stat au suferit la capitolul guvernanță corporativă, dar au primit ajutoare financiare substanțiale, cum ar fi, de exemplu, în domeniul transportului feroviar, de marfă sau de călători. Toate acestea au dus la o alocare greșită și o risipă a banilor publici, iar la nivelul întreprinderilor au redus câștigurile de productivitate. Firmele cu capital majoritar public au reușit să investească mai mult, să crească ocuparea forței de muncă și chiar să îmbunătățească nivelul productivității. Totuși, întreprinderile de stat au de patru ori mai multe șanse să primească subvenții de la buget decât companiile private. Analiza mai menționează că firmele de stat au un rol important în multe economii, fiind prezente în sectoare-cheie, precum energie și utilități publice, transporturi sau telecomunicații.

Top 20 companii cu cele mai mari pierderi în 2023 (lei)

1. LIBERTY GALAȚI S.A - 2.247.706.000
2. SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA (de stat, aflată în insolvență) - 951.267.233
3. COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA (de stat) - 585.927.712
4. ROMPETROL RAFINARE SA - 550.355.167
5. ALRO SA - 539.116.478
6. POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIȚII SA - 476.863.211
7. SEMA BUSINESS THREE SRL - 292.603.070
8. C.E.T. GOVORA SA (de stat, în reorganizare judiciară) - 281.145.525
9. REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE RA (de stat, în faliment) - 268.561.470
10. KRONOSPAN TRADING SRL - 262.168.643
11. VANTAGE TOWERS S.R.L. - 259.364.815
12. DELGAZ GRID S.A. - 244.098.928
13. CFR MARFĂ SA (de stat) - 231.136.331
14. HIDROCONSTRUCȚIA SA - 219.592.596
15. PROFI ROM FOOD SRL - 213.027.662
16. CFR - CĂLĂTORI SA - 210.841.467
17. CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL - 194.508.175
18. DONALAM SRL - 189.960.066
19. TERMOENERGETICA BUCUREȘTI SA (de stat) - 187.730.154
20. METROREX SA (de stat) - 186.856.786

Sursa: Termene.ro

Top 20 firme cu cele mai mari datorii la bugetul de stat

Societățile cu cele mai mari 20 de restanțe la bugetul de stat în 2024 acumulează datorii de 9,5 miliarde de lei. 

• 1. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR - Marfă SA 

Datorii la bugetul de stat: 1,5 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 778,5 milioane de lei.

Acționar unic: statul român prin Ministerul Transporturilor.

• 2. Italia Tobacco Production SRL

Datorii la bugetul de stat: 1,47 de miliarde de lei, fără cifră de afaceri raportată în 2023. Asociați: Elvio Celestini (25%), Rodica-Cristina Gament (40%) și Manlio Rossi (35%).

• 3. Agroponte SRL

Datorii la bugetul de stat: 1,47 de miliarde de lei. Asociat unic: Mircea Criste.

• 4. Galaxy Tobacco SA

Datorii la bugetul de stat: 1,46 de miliarde de lei, cifră de afaceri în 2023: 746.000 de lei. Asociați sunt Whitbread Holdings Limited (53,8%) și CTS Tabacco Limited (46,2%).

• 5. Compania Națională a Huilei SA

Datorii la bugetul de stat: 1,46 de miliarde de lei. Acționar unic: statul român prin Ministerul Industriei și Comerțului.

• 6. Benz Oil SRL

Datorii la bugetul de stat: 1,002 miliarde de lei.

Asociat unic: Ovidiu Ioan Moldovan.

• 7. Carom SA

Datorii la bugetul de stat: 944,8 milioane de lei. Asociați: BKP Trust Invest SRL (22,57%) și Balkan Petroleum Limited (74,38%).

• 8. Ana Oil SRL 

Datorii la bugetul de stat: 777,4 milioane de lei. Asociat unic: Pavel Dumitru Ghise.

• 9. Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA 

Datorii la bugetul de stat: 674,8 milioane de lei. Acționar: Ministerul Transporturilor.

• 10. Urban SA

Datorii la bugetul de stat: 629,4 milioane de lei, cifră de afaceri în 2023: 208,4 milioane de lei.

Acționarii principali sunt Teodor Gabriel Florescu (58,9875%), Georgel Ghimis (21,9835%).

• 11. Oana Management SRL 

Datorii la bugetul de stat: 481,18 milioane de lei.

Acționar principal este Cătălin Vasilescu (98,81%).

• 12. Liciuchiciu Web Design SRL

Datorii la bugetul de stat: 421,52 de milioane de lei. Asociat unic: Diana-Adela Talpos.

• 13. Diamond Offshore Netherlands BV Amsterdam Sucursala București

Datorii la bugetul de stat: 397,9 milioane de lei.

• 14.  Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA 

Datorii la bugetul de stat: 339,7 milioane de lei. Cifra de afaceri în 2023: 96,2 milioane de lei. Acționar unic: statul român, reprezentat prin Ministerul Energiei.

• 15. PSV Company SA

Datorii la bugetul de stat: 317 milioane de lei, cifră de afaceri în 2023: 9.943 de lei. Acționar principal: Elbahold Limited (54,42%).

• 16. B&B Business Solutions Investment SRL

Datorii la bugetul de stat: 303 milioane de lei. Asociat unic: International Business Solution Holding SAL.

• 17. AEM SA 

Datorii la bugetul de stat: 300,9 milioane de lei. Asociați principali: Cosmin Ștefăniță Ciovică (5%), Luxten Lighting Company SA (24,29%), Tiberiu Heidi (15%) și Ionel Pepenică (53,62%).

• 18. Compania de Supraveghere IG SRL

Datorii la bugetul de stat: 267,8 milioane de lei. Asociat unic: George Ivănescu.

• 19. Rotact Bev SRL

Datorii la bugetul de stat: 259,78 de milioane de lei. Asociați: Vasile Andy Lăcătuș (11,11%) și Lucian Țurcanu (88,89%).

• 20. Rafinăria Dărmănești SA 

Datoriile totale la bugetul de stat ale firmei sunt de 248,6 milioane de lei.

Sursa: Termene.ro

Angajările la stat continuă

În timp ce o mare parte a economiei de „stat” șchiopătează, Guvernul continuă angajările și înființează noi instituții pentru aceasta. Ultima realizarea se numește Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile (CExDD), a cărui înființare a fost aprobată în cursul lunii iulie. Acesta are 50 de angajați și funcționează în subordinea Guvernului și în coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Înființarea Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile (CExDD) a fost argumentată prin nevoia de a califica 2.000 de funcționari publici care să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice. Acesta reprezintă punctul 415 din Reforma 2B din cadrul Componentei C14 „Buna guvernanță” a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul acestui centru este de 11,7 milioane de lei pentru primul an. Din acesta, 7 milioane de lei vor fi alocați plății salariilor, care vor varia între 6.000 de lei (pentru personalul contractual reprezentând 8 posturi din 50 angajați) și 13.000 de lei (directorul general), media fiind de 8.000 de lei (personalul de execuție reprezentând 38 de angajați). Personalul va beneficia și de sporuri, compensații, adaosuri, bonusuri, premii și indemnizații, inclusiv indemnizații de hrană și de vacanță de până la 30%, respectiv în cuantum total de 1,57 de milioane de lei din totalul cheltuielilor de personal. Pentru „Cheltuieli ocazionate de proiectele finanțate din PNRR” sunt alocate 2,8 milioane de lei. Numai pentru „Servicii de expertiză pentru elaborarea Cartei CExDD” sunt prevăzutei 825.100 de lei. În următorii patru ani, CExDD va avea la dispoziție un buget de doar 7,7 milioane de lei anual, având în vedere că nu se vor mai achiziționa birouri, mașini și calculatoare.

1.294.016 persoane erau angajate în sectorul bugetar în luna iulie a acestui an, cu 482 de posturi mai mult decât în luna iunie, arată ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor. În luna iulie a anului trecut numărul angajaților la stat era de 1.283.500, rezultând o creștere cu 10.516 persoane.