x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie După 2 ani cu Orban și Cîțu, suntem tot acolo unde ne-a lăsat Dăncilă

După 2 ani cu Orban și Cîțu, suntem tot acolo unde ne-a lăsat Dăncilă

de Adrian Stoica    |    02 Noi 2021   •   07:20
După 2 ani cu Orban și Cîțu, suntem tot acolo unde ne-a lăsat Dăncilă

La sfârșitul lui 2019 persoanele fizice și juridice plăteau în România 241 de taxe, tarife și impozite. Liberalii promiteau însă că dacă vor câștiga alegerile și vor veni la Palatul Victoria vor reduce numărul plăților către stat sau diverse autorități și instituții în regim de urgență. Guvernul Orban a acționat exact pe dos, astfel că la sfârșitul anului trecut ne-am trezit că numărul lor urcase la 274. Potrivit ultimei situații a Registrului impozitelor, taxelor şi tarifelor cu caracter fiscal şi nefiscal, publicată de Ministerul Finanţelor, la ora actuală se plătesc 238 de taxe și impozite, ceea ce arată că timp de aproape doi ani ne-am învârtit în jurul cozii. Fie că vorbim despre impozitele și taxele fiscale sau nefiscale, este greu de spus cum au jonglat cu ele guvernele succedate la Palatul Victoria în ultimii ani, pentru că pe site-ul Ministerul Finanțelor nu este publicată decât situația la zi a Registrului.

 

Din cele 238 de impozite și taxe, doar 80 sunt fiscale, în timp ce restul de 158 sunt nefiscale. Acestea din urmă nu apar în Codul fiscal, ci sunt constituite de diverse instituții și agenții de reglementare a unor domenii de activitate în baza unor acte normative emise de Guvern. O parte din sumele astfel colectate rămân la dispoziția respectivelor entități, fiind folosită pentru autofinanțarea lor. Vorbim despre celebrele instituții unde nivelul salariilor se măsoară în mii de euro pe lună, iar valoarea celor mai mulți dintre angajați, în greutatea pilelor și relațiilor. Evoluția numărului acestor  și tarife nefiscale, denumite și parafiscale, a fost în scădere de la precedenta criză economică, ele reducându-se de la  500, în 2008, la 250 în 2012. De exemplu, din categoria parafiscalelor fac parte redevențele, taxele și tarifele cadastrale, de autorizare, cele din domeniul transporturilor, mediului, apelor și pădurilor, culturii, muncii, comunicațiilor electronice, medicinei legale, tarifele specifice ale Ministerului de Interne și Ministerului de Externe etc.

 

Finanțele sunt pe plus după doi ani

 

Cele mai multe impozite și taxe (fiscale și parafiscale) sunt percepute de Ministerul Finanțelor. Numărul lor este acum de 59, după ce la începutul anului era de 66, iar la sfârșitul lui 2019, de 54. Dacă tragem linie, vedem că la Finanțe s-a ales praful de promisiunea că numărul taxelor și impozitelor va scădea, așa că după doi ani ne-am ales cu 5 în plus față de ce lăsa în urmă Guvernul Dăncilă.

 

Dintre impozitele și taxele fiscale, cele mai multe vizează impozitul pe venit - 17 şi accizele - 22. Referitor la cele nefiscale, cele mai multe sunt taxe şi tarife de autorizare - 71.

 

Taxele și impozitele multe nu au adus prea mulți bani în plus

 

Deși nu avem deloc un număr mic de impozite și taxe pe care cetățenii și firmele trebuie să le plătească, ele nu aduc prea mulți bani la bugetul statului, pentru că nu sunt încasate. În 2019, când aveam 241 de taxe și impozite, ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 26,8%, iar acest  procent ne-a plasat cu mult în spatele mediei UE, care a fost de circa 40%. Nivelul de colectare din 2019 a fost aproape de minimele istorice, iar asta arată că reducerile de taxe operate în anii precedenţi, printre care eliminarea a 102 taxe parafiscale în 2016 de către PSD, nu au stimulat colectarea. Ineficiența ANAF în colectarea veniturilor, dar şi corupţia sunt doar două din motivele care explicau această situaţie. Cu o pondere a veniturilor bugetare în PIB de 31%, nici anul 2020 nu arată prea bine, deși am avut 274 de taxe, tarife și impozite de plătit, dar trebuie ținut cont că peste el s-a suprapus criza sanitară și cea economică asociată. Pentru anul în curs, la sfârșitul lunii septembrie  veniturile nefiscale au fost de 21,1 miliarde de lei față de 20,6 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Această creștere cu circa 2,2% a veniturilor a venit însă pe fondul reducerii taxelor și tarifelor nefiscale de la 217, la 158.

 

Venituri fiscale mai mari cu 25%, impozite și taxe fiscale mai multe cu 40%

 

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat la sfârșitul lunii septembrie 2020 erau de 107,44 miliarde de lei, cu 25,7% mai mici decât cele înregistrate în septembrie 2021, care s-au ridicat la 135,02 miliarde de lei. Dacă vom compara numărul impozitelor și taxelor fiscale, constatăm că acesta a crescut de la 57, câte erau  anul trecut, la 80 anul acesta, ceea ce înseamnă o creștere cu 40%. 

 

Impozitarea forței de muncă, a doua cea mai dură din UE

După ce că avem un număr mare de taxe și impozite, acestea nu sunt nici mici. Potrivit unui studiu publicat în primăvara acestui an de către compania Income Tax din Regatul Unit, țara noastră are cea de-a doua cea mai mare sarcină fiscală pe forța de muncă, după Lituania, în timp ce bulgarii stau cel mai bine la acest capitol. Ancheta a analizat cu câți bani rămâne, la sfârșitul lunii, în mână un angajat care are un salariu brut de 3.000 de euro (2.580 lire sterline) în 33 de țări europene. În Bulgaria, un angajat care ar avea un salariu brut de 3.000 de euro ar rămâne cu un salariu net de 2.690,32 de euro, ceea ce înseamnă că statul i-ar reține doar 309,68 euro. Polonia se clasează pe locul al doilea în clasamentul țărilor cu impozite reduse pe forța de muncă, permițând contribuabililor să păstreze 86,3% dintr-un salariu mediu lunar. Asta înseamnă că un polonez ar rămâne cu 2.589,13 euro în buzunar, statul taxându-l doar cu 410,87 de euro. Podiumul țărilor cu cea mai mică presiune fiscală pe forța de muncă este completat de Irlanda, unde muncitorii ar rămâne la sfârșitul lunii cu 2.466, statul luând sub formă de impozite doar 534 de euro. La polul opus se află România, Lituania și Portugalia. În Lituania, țara în care statul taxează cel mai dur forța de muncă, angajații ar rămâne doar cu 1.752 euro în mână la sfârșitul lunii, în timp ce partea statului ar fi de 1.248 euro. Foarte aproape de lituanieni sunt angajații români care, la un salariu ipotetic de 3.000 de euro brut pe lună, ar rămâne cu unul net de 1.755,4 euro, ceea ce reprezintă doar 58,5% din suma totală după ce statul le reține sub formă de impozite 1.244,6 euro.

 

 

Coaliția PNL-UDMR promite una, dar face alta

 

Guvernul Ciucă are și el în programul de guvernare, pentru care astăzi va cere votul Parlamentului, introducerea unor noi taxe. Astfel, Guvernul Ciucă vrea introducerea unor taxe pentru prestarea în regim de urgență a serviciilor consulare, dar și introducerea de taxe consulare pentru serviciile consulare prestate cetățenilor străini. De asemenea, vrea să introducă taxe „ecologice” pentru transportatori, atât pentru deținerea de vehicule poluante, cât și pentru deplasările propriu-zise, dar cu precizarea că ele sunt asumate de România prin PNRR.  Toate aceste măsuri vin însă în contradicție cu promisiunea făcută de coaliția PNL - UDMR, care susține guvernul minoritar Ciucă, că nu va introduce taxe și impozite noi. România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe”, scrie în preambulul programului de guvernare.

×