x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Franks: România a fost în pericol iminent acum doi ani, dar acum stă mai bine decât alte state din zona euro

Franks: România a fost în pericol iminent acum doi ani, dar acum stă mai bine decât alte state din zona euro

26 Noi 2010   •   16:20

Referitor la decaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, privind situaţia mai multor ţări, printre care şi România, Franks a spus că acesta s-a referit la statele care au întâmpinat dificultăţi în trecut şi au căutat asistenţă de la FMI.

“Cred că el a vorbit despre faptul că, atunci când un stat caută asistenţă de la Fond, ar putea fi într-un pericol iminent, dar acum acel pericol nu mai există. Directorul general se referea în mod evident la motivul pentru care statele caută iniţial asistenţă de la Fond, iar state cu o situaţie nesustenabilă, precum Ungaria, România şi Letonia, au căutat asistenţă de la FMI. Aceste state pe care le-a dat ca exemplu sunt state care au cerut asistenţă de la FMI acum doi ani şi, în orice caz, aceste ţări nu sunt în pericol de faliment”, a declarat Franks.

 Dar acum perspectivele României sunt mai bune decât cele ale unor state din zona euro care întâmpină dificultăţi, întrucât deficitul bugetar a scăzut semnificativ şi economia îşi revine, astfel că riscurile s-au redus, a spus Franks, într-un interviu pentru Mediafax.

“Începem să resimţim revenirea creşterii economice şi observăm, de asemenea, o reducere semnificativă a deficitului. Aceşti doi factori reduc riscul pentru România. Şi răspunsul meu este, da, cred că perspectiva privind situaţia din România este mai bună decât în unele state din zona euro care întâmpină dificultăţi”, a spus Franks, întrebat dacă situaţia din România este mai bună decât în ţări precum Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Letonia.

Reprezentantul FMI a explicat că prima de risc a României este mai scăzută decât în aceste state, întrucât România a luat deja "măsuri semnificative" pentru a ieşi din criză.

 “În România au fost luate măsuri foarte dure în iulie pentru reducerea deficitulu bugetar. Veniturile bugetare cresc, iar chetuielile scad. Prima de risc pentru România a scăzut pe pieţele internaţionale din momentul în care au fost luate aceste măsuri, pentru că pieţele internaţionale ştiu că România se află într-o situaţie mult mai sustenabilă acum”, a arătat Franks.

El a explicat că, prin măsurile structurale adoptate, situaţia fiscală a României s-a schimbat din una “explozivă” într-una care permite deficitului bugetar să coboare la sub 3% în 2012.

"Aceasta este o schimbare uriaşă. Anumite reforme structurale au fost deja adoptate în cadrul programului şi altele urmează să fie aprobate, precum legea salarizării unitare, reforma pensiilor şi legea responsabilităţii fiscale. Acestea au un impact uriaş asupra percepţiei pieţelelor internaţionale despre cât de sustenabilă este România. Ele se uită la aceste măsuri şi spun: Nu iau doar măsuri de constrângere, ci îşi construiesc acţiunile astfel încât să nu aibă probleme în viitor", a continuat Franks.

 Încetare de plăţi?

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a declarat miercuri într-un interviu acordat postului elveţian TV TSR că niciun stat stat european nu riscă să intre în faliment, însă există ţări mai vulnerabile, precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România şi altele, unde trebuie implementate politici mai dure.

"Ceea ce este dramatic, şi vorbesc de state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România etc, state în care trebuie redresată situaţia ? nu putem continua aşa deoarece încetarea plăţilor este iminentă, prăpastia este chiar în faţă ? sunt cele care pătimesc mai mult, sunt cele mai vulnerabile", a afirmat Strauss-Kahn.

Următoarea tranşă de la FMI, de circa 870 milioane euro, va fi eliberată la mijlocul lunii ianuarie, dacă Guvernul va îndeplini condiţiile asumate în scrisoarea de intenţie, printre care aprobarea bugetului pe 2011 şi a legii salarizăii unitare, plata arieratelor şi promulgarea reformei pensiilor.

×