În timp ce negocierile politice pentru formarea unui nou guvern se dovedesc dificile din cauza ambiţiilor celor trei partide care încearcă să încropească o majoritate parlamentară, sute de mii de români aşteaptă cu sufletul la gură anunţul că România are un nou guvern. Interesul lor nu are nicio legătură cu lupta pentru funcţii purtată în spatele uşilor închise, acesta fiind unul strict personal. Ei aşteaptă un răspuns din partea noului guvern la întrebarea: se prelungeşte sau nu amânarea plăţii ratelor bancare?
La 31 decembrie 2020 expiră suspendarea plăţii ratelor bancare, prevedere impusă la sfârşitul lunii martie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2020. Pentru multe din cele circa 560.000 de persoane fizice şi firme (acestea în baza unor negocieri directe cu băncile creditoare) care şi-au suspendat plata ratelor până la sfârşitul acestui an, reluarea plăţii datoriilor către bănci s-ar putea dovedi extrem de dureroasă. Pentru unii situaţia financiară nu s-a îmbunătăţit, mai ales pe fondul reducerii activităţii în multe sectoare economice. Pe de altă parte, nu se întrevede o revenire rapidă a economiei, ceea ce înseamnă că problemele financiare pentru multe dintre persoanele care au apelat la suspendarea plăţii ratelor vor persista şi anul viitor. Asta face ca, alături de accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, creşterea riscului de neplată a creditelor bancare în sectorul privat să fie perceput de bancheri ca un risc sistemic în creştere la adresa stabilităţii financiare în perioada următoare, după cum reiese dintr-un sondaj al BNR făcut în luna septembrie.
Discuţiile cu băncile, în ceaţă
Posibilitatea suspendării ratelor şi după data de 1 ianuarie 2021 a fost adusă în discuţie de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la începutul lunii noiembrie, el precizând la acea vreme că o decizie finală se va lua după ce vor avea loc consultări cu băncile. Deşi mai sunt doar puţine zile până la expirarea suspendării plăţilor, aceste consultări nu există. “Nu există o negociere pentru prelungirea amânării ratelor bancare”, a răspuns preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, la întrebarea adresată de cotidianul Jurnalul.
Valoarea creditelor amânate la plată este de aproape 42 de miliarde de lei, sumă care se apropie de echivalentul a 15% din totalul creditelor acordate de bănci.
Amânarea vine cu costuri mai mari
O rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, odată cu intrarea în vigoare a OUG 37/2020, va ajunge, în următorii cinci ani, la 1.315 lei. Asta înseamnă că se va plăti cu 125 de lei mai mult în fiecare lună. Cu cât creditul contractat este mai mare cu atât creşterea ratei este mai mare. Costurile unei noi amânări a ratelor va fi mult mai greu de susţinut în cazul creditelor a căror rambursare este la început, iar dobânzile reprezintă grosul ratelor. De asemenea, în cazul creditelor pentru care nu s-a ales varianta prelungirii perioadei de rambursare, o nouă suspendare, să zicem tot pe nouă luni, va creşte substanţial valoarea noilor rate.
Păreri pro şi contra prelungirii
„Din punctul meu de vedere, o astfel de măsură nu a fost necesară nici anul acesta și nu va fi necesară nici anul viitor”, a declarat pentru Jurnalul Aurelian Dochia, doctor în Economie. Acesta a arătat că „prin intervențiile autorităților pentru menținerea locurilor de muncă, șomajul nu a crescut atât de dramatic precum era temerea” la începutul pandemiei.„Veniturile populației s-au păstrat la cote acceptabile, iar cei care au folosit această facilitate se puteau descurca și fără ea”, a spus Dochia. El crede că dacă măsura de amânare a ratelor va fi prelungită, „va exista o povară suplimentară asupra persoanelor împrumutate, pentru că dobânzile curg în continuare și tot trebuie plătite”, astfel că nu are rost să se recurgă la această procedură.
În același timp, Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, consideră că „deoarece 90% din companiile din România sunt IMM-uri și majoritatea dintre acestea au o slabă capitalizare, orice amânare de rate, bancare sau de leasing, poate fi o gură de oxigen”. În opinia consultantului economic, la fel stau lucrurile și pentru persoanele fizice care au credite la bănci, „mai ales dacă ținem cont că salariile nu au crescut considerabil și mulți români și-au pierdut joburile”. Cum perspectivele pe anul viitor se arată extrem de dificile, potrivit expertului, este important ca atât firmele, cât și persoanele fizice să își gestioneze foarte bine cheltuielile, pentru a putea plăti ratele pe care le-au amânat. „Fără un plan de afaceri care să ia în calcul acest aspect, multe companii vor intra în faliment în a doua jumătate a lui 2021. Să nu uităm că încă dinainte de pandemie, în ianuarie anul acesta, 150.000 de companii erau deja pe pierderi”, a menționat Adrian Negrescu.