Patru semne ale crizei au trecut

Economia României stă mai bine ca a altor state, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel şi fost economist-şef al Băncii Mondiale. Printre avantajele ţării noastre se află reducerea cererii care supraîncălzea economia înainte de criză şi rata de curs fluctuantă.

La dezavantaje, Stiglitz a enumerat situaţia bugetară deficitară, precum şi "câteva bubble-uri", dar nu de mărimea celor din alte state.

"Problemele aici nu sunt chiar atât de severe. Măsurile şi reglementările din sistemul bancar au fost bune", a spus Stiglitz, menţionând că unul dintre avantaje a fost rata de curs de schimb flexibilă. Laureatul premiului Nobel a adăugat că flexibilitatea cursului scade o dată cu creşterea împrumuturilor în lei. El a spus că, spre deosebire de SUA, în România băncile au avut o bună reglementare şi că acum ţara noastră se află în poziţia de a reduce rezervele minime obligatorii.

"Brazilia are posibilitatea să reducă cerinţele privind rezervele minime, pentru a răspunde la criză. România are aceeaşi posibilitate", a spus Stiglitz. În privinţa împrumutului de 20 de miliarde de dolari de la FMI şi UE, Stiglitz a precizat că FMI nu a impus României alte condiţii decât acelea pe care autorităţile române doreau să le îndeplinească.

El a lăsat să se înţeleagă că este un moment prielnic pentru reducerea deficitului de cont curent. "Înainte de criză era cerere puternică, aproape supraîncălzire în România, acum se poate lua asta şi deci situaţia e mai puţin rea", a spus Stiglitz.

CREDITARE PENTRU INVESTIŢII
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a spus şi el că mizează pe o corecţie a deficitului de cont curent de la 14% în 2007 la 8%-9% în acest an. Totuşi, vor fi nişte costuri ale ajustării: deprecierea cursului de schimb şi inflaţie. El a mai spus că prin acordul FMI-UE, România a încercat să importe credibilitate. Isărescu a mai declanşat o tiradă şi împotriva agenţiilor de rating sau a băncilor care, atunci când vorbesc despre Europa de Est ca fiind "subprime-ul Europei", nu fac deosebiri între state.

Dintre deosebirile esenţiale enumerate ar fi faptul că unele sunt membre UE, altele nu, unele au rată a cursului variabilă, serviciul datoriei publice, datoria externă. "Am descoperit că România e ţară central europeană când situaţia e bună, e sud-est europeană când nu e aşa bună, iar dacă e balcanică nu e deloc bună", a afirmat Isărescu.

În privinţa creditării, Isărescu a spus că BNR nu e împotriva consumului, care este o metodă de a trage ţara din criză, dar că avem două probleme din cauza lui: creştea prea rapid şi aducea deficit de cont curent pentru că majoritatea produselor erau importate.




CREŞTERE PRIN SUFERINŢĂ
Guvernatorul şi-a menţinut părerea că România va avea creştere economică la finele acestui an şi că deja din al doilea trimestru produsul intern brut va fi mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut. El a precizat că ţara noastră va avea o recesiune în V, urmată de o creştere treptată.

Potrivit guvernatorului, deja ţara noastră a depăşit părţile cele mai grele în privinţa a patru indicatori: cursul de schimb, inflaţia, capitalizarea băncilor şi deficitul de cont curent. La fiecare dintre acestea, Isărescu a precizat că punctul maxim a fost depăşit în perioada noiembrie-martie. "Mai rămâne creşterea economică", a spus el.

Isărescu a completat că această ajustare dureroasă oricum ar fi avut loc mai devreme sau mai târziu, în condiţiile în care salariile au crescut peste inflaţie în ultimii patru ani, referire directă la măsurile luate de Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor.

ÎMPUNSĂTURI CU VOSGANIAN
Varujan Vosganian şi Mugur Isărescu s-au contrat pe mai multe subiecte în timpul discuţiilor. Într-o primă fază, Vosganian a precizat că rata dobânzii de referinţă a BNR ar trebui coborâtă, după care a acuzat că sistemul bancar n-a fost reformat. "Criza a prins sistemul bancar greoi, nereformat. În alte state, criza se rezolvă prin sistemul bancar, nu prin buget, pentru că prin buget dai clientelei politice", a spus el.

Vosganian a spus că România va ieşi din criză când preţurile imobiliarelor şi utilităţile se vor ieftini, când resursele vor fi mai ieftine cu 30%-40% faţă de 2008, iar forţa de muncă va deveni rentabilă. În privinţa salariilor, Vosganian a argumentat că, pe lângă convergenţa nominală de ajungere la criteriile de aderare la euro (inflaţie, rata dobânzii etc.), ţara noastră trebuie să îndeplinească şi convergenţa reală, adică nivelul de trai să fie comparabil.

BANII BĂNCILOR
Băncile din România vor trebui să aducă drept majorări de capital maxim un miliard de euro pentru a atinge o rată de solvabilitate de 10%, conform testelor de stres, a precizat Mugur Isărescu. El a mai adăugat că operaţiunea se va face în două etape.

Concomitent, BNR va elibera aproape 800 de milioane de euro din rezerve, stabilind rezerva minimă obligatorie fără să ia în calcul pasivele în valută cu scadenţă de peste doi ani, a completat el. "Dacă s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro sau 800 de milioane de euro", a spus Isărescu.