Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În august 2016, Guvernul Cioloș adopta Ordonanța nr.18 privind amenajarea spațiului maritim românesc, iar în baza acestui act normativ trebuia realizat un cadastru al mării. Totul se făcea în cadrul proiectului european „Cross-border Maritime Spatial Planning for Black Sea - Bulgaria and Romania” - MARSPLAN-BS II”, o mare parte de finanțare fiind asigurată de Bruxelles. Deși de la adoptarea ordonanței au trecut cinci ani, România se află în același loc. Nu are elaborat un astfel de plan, în schimb se pregătește să schimbe legislația.
Deși la nivelul Comisiei Europene nu au fost impuse termene limită pentru realizarea acestor planuri, România a reușit să nu miște nimic pentru realizarea lor. În decembrie 2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a scos la licitație contractul pentru „achiziționarea serviciilor de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim”. Potrivit anunțului postat atunci pe SEAP, „obiectul contractului îl constituie încheierea unui contract, în vederea achiziționării de servicii de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și a Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, în cadrul proiectului „Cross-border Maritime Spatial Planning for Black Sea – Bulgaria and Romania” – MARSPLAN-BS II”. Contractul, cu o valoare estimată de 1,2 milioane de lei, fără TVA, nu a fost încheiat, pentru că în luna aprilie a acestui an licitația era anulată. Cu toate că de atunci au trecut mai bine de trei luni, el nu a mai fost scos la licitație de Ministerul Dezvoltării.
De ce se schimbă legislația
Modificarea și completarea Ordonanței 18/2018 prin proiectul pus acum în dezbatere publică de către Ministerul Dezvoltării vizează doar chestiuni menite să asigure funcționarea Comitetului de amenajare a spaţiului maritim, organism interministerial care asigură elaborarea şi monitorizarea implementării planului de amenajare a spaţiului maritim, adică exact acel organism care până acum nu a făcut nimic. El funcționează în coordonarea prim-ministrului, care asigură şi preşedinţia sa. Una dintre cele mai importante modificări care are în vedere funcționarea Comitetului se referă la eliminarea sintagmei „componența nominală a membrilor” astfel încât persoanele nominalizate de instituțiile componente să nu fie stabilite prin Hotărâre de Guvern, evitându-se astfel blocajele generate de necesitatea modificării acesteia la fiecare modificare a nominalizărilor. Practic, larga reprezentare a ministerelor în acest Comitet, la care se mai adaugă câteva autorități de reglementare, îl transformă într-un miniguvern.
Citește pe Antena3.ro
Ce trebuie să prevadă MARSPLAN-ul
Scopul principal al realizării amenajării spațiului maritim constă în promovarea dezvoltării durabile și în identificarea posibilității utilizării spațiului maritim pentru diverse scopuri, inclusiv pentru gestionarea conflictelor din zonele marine. Concret, „MARSPLAN” ar urma să aibă un caracter director şi de reglementare a activităților din zonele de acvacultură, din zonele de pescuit, a instalaţiilor şi infrastructurii pentru explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie, a resurselor minerale, precum şi pentru producţia de energie din surse regenerabile. De asemenea, el ar viza rutele de transport maritim şi fluxurile de trafic, zonele de exerciţii şi antrenamente militare, ariile naturale protejate din reţeaua naţională, cercetarea ştiinţifică, inclusiv instalaţiile şi infrastructurile aferente, traseele cablurilor şi ale conductelor submarine, precum şi zonele de siguranţă şi protecţie ale acestora. Nu în ultimul rând, planul ar urma să cuprindă referiri la zonele cu activităţile turistice, cu patrimoniu cultural subacvatic, măsuri de protecţie costieră împotriva eroziunii, la planuri de intervenţie în caz de poluări accidentale sau în cazul producerii unui hazard natural marin cu risc pentru zona costieră și la zonele în care există infrastructuri portuare şi hidrotehnice.
Marea miză, fermele eoliene offshore
Odată ce România va avea un plan pentru amenajarea spațiului maritim, ea va putea atrage investiții foarte mari prin exploatarea potențialului eolian al Mării Negre. Pe de altă parte, apariția fermelor eoliene offshore va avea un impact pozitiv asupra independenței energetice a României, spun autoritățile. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială special pentru zona Mării Negre, doar în zona apelor costiere România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 72.000 de MW. România are cel mai bun platou continental maritim pentru energie eoliană din Europa. Acesta este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la numai 5 metri în sol. De asemenea, și vântul ar permite ca ele să producă energie 7-8 luni pe an, în condițiile în care în alte regiuni similare eolienele produc energie doar 5-6 luni pe an.
Cine concesionează terenul de sub apă, dilema românească
Realizarea planului pentru amenajarea spațiului maritim nu ar fi însă singura problemă pe care trebui să o mai rezolve autoritățile pentru a da undă verde investitorilor să construiască parcuri eoliene în Marea Neagră. În România nu se știe care este instituţia ce ar trebui să concesioneze companiilor suprafeţe sau terenuri din Marea Neagră pentru acest tip de activitate, mai exact cine va putea gestiona teritoriul de sub suprafața marină. Deocamdată, problema este în studiu la Secretariatul General al Guvernului.
