Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gestionarea deşeurilor rămâne pentru România o problemă nerezolvată, deşi nu ne putem plânge că nu am avut timp suficient să ne respectăm angajamentele asumate. Am avut la dispoziţie 10 ani, până în 2017, să închidem un număr de 101 gropi de deşeuri neconforme, dar mai avem de închis 51, dintre care 12 sunt gropi de deşeuri municipale. De remarcat este faptul că la acest capitol se distinge Braşovul, un judeţ prin excelenţă turistic.
Potrivit Raportului de Ţară - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, publicat recent de Comisia Europeană, performanţa României este în continuare caracterizată de rata foarte scăzută de reciclare a deşeurilor municipale (14%) şi prin rate foarte ridicate de depozitare a deşeurilor. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut uşor la 4%. Rata de depozitare a deşeurilor raportată de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Cifra nu include totuşi depozitarea temporară înainte de eliminare, care, dacă ar fi adăugată, ar ridica şi mai mult această rată.
Cetăţile Braşovului şi munţii de gunoaie
Potrivit site-ului Administraţiei Fondului pentru Mediu, din cele 12 depozite de deşeuri municipale neconforme, nu mai puţin de opt se regăsesc în judeţul Braşov. Pe listă figurează oraşele Braşov, Zărneşti, Râşnov, Făgăraş, Săcele, Victoria şi Codlea. Vorbim despre judeţul care în 2017 a atras mai mulţi turişti decât litoral, şi care îşi asigură cea mai mare parte din venituri de pe urma acestora. În 2008 a fost elaborat un plan de gestionare a deşeurilor în judeţ, având ca termen de îndeplinire a obiectivelor anul 2015. Anii au trecut, dar turiştii care vizitează atracţiile turistice ale judeţului continuă să aibă parte de o experienţă mai puţin plăcută şi urât mirositoare.
Planuri avem, determinarea ne lipseşte
Având în vedere volumul mare de deşeuri care sunt depozitate, România ar putea să se confrunte cu o gravă problemă în ceea ce priveşte capacitatea de depozitare şi, totodată, ar putea încălca legislaţia europeană în domeniu, atrage atenţia raportul dat publicităţii de Comisia Europeană. În decembrie 2017, după o întârziere semnificativă, România a reuşit să adopte plan naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării deşeurilor, ambele fiind valabile până în 2025. Cu toatea acestea, atrage atenţia documentul citat, adoptarea acestor documente strategice nu a fost însoţită de eforturi de investiţii relevante, iar planurile de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean sunt, în prezent, în curs de elaborare.
Putem rata ţintele pentru 2020
Citește pe Antena3.ro
Un punct nevralgic care a generat aceste întârzieri în respectarea angajamentelor asumate este şi cadrul juridic nedefinitivat. Pe de altă parte, ne lipseşte în continuare infrastructura minimă pentru colectarea separată, iar colectarea deşeurilor biodegradabile aproape că lipseşte cu desăvârşite. Comisia Europeană a menţionat România printre statele membre care riscă să nu îşi îndeplinească obiectivul de reciclare a deşeurilor municipale până în 2020, după ce a constatat că, în cea mai mare parte, foaia de parcurs elaborată în 2013 pentru atingerea obiectivelor nu a fost pusă în aplicare.
Premieră în România
Administraţia Fondului pentru Mediu va lansa, pe 10 aprilie, Programul privind închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme. Sesiunea de depunere a dosarelor va fi deschisă până pe 10 iulie, iar programul va beneficia de o finanţare de 100 de milioane de lei.
România îşi propune să recicleze minimum 50% din deşeurile municipale până la sfârşitul anului 2020 şi reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea generată în anul 1995, potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Programului Naţional privind Prevenirea Generării Deşeurilor 2019 - 2025, publicat de Ministerul Mediului luna trecută.
