Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși premierul Florin Cîțu se laudă cu marea creștere a economiei din acest an, zeci de mii de firme sunt cu spatele la zid. Ultimele statistici arată că în primul semestru al acestui an, numărul companiilor care și-au suspendat activitatea a crescut cu aproape 18% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar cel al companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 30%. Sunt cifre care demonstrează că firmele românești și, în special, cele din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, se confruntă cu mari probleme financiare. Dar cine să le mai vadă disperarea, când corul nemulțumiților este acoperit de anunțurile triumfaliste ale premierul Cîțu, care se îmbată singur cu marea creștere economică de 2,9% în primul trimestru al anului și vrea să ne convingă că până la sfârșitul lui 2021 va depăși 10%.
Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a fost, în primele şase luni din 2021, de 6.043, în creştere cu 17,66% comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut. Numai în iunie au fost consemnate 894 de suspendări de firme. De asemenea, radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 de companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii). Și numărul insolvențelor a înregistrat un salt puternic, cel al companiilor care au ajuns în această situație în prima jumătate din acest an crescând cu 30%, până la 3.076 de companii, arată datele unei analize realizate de KeysFin. Per total, cele mai afectate companii sunt cele din construcții, comerț și HoReCa. Cât de gravă este situația, putem sesiza ușor dacă ne uităm că în prima jumătate a anului trecut își declaraseră insolvența doar 2.360 de firme.
În județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, între 133% și 190%, în timp ce scăderile cele mai mari s-au consemnat în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%).
Sursa: date ONRC prelucrate de KeysFin
Efect de domino în economie
Creșterea numărului de insolvențe are un efect negativ, fenomenul ducând la amplificarea blocajului economic. Marea provocare pentru companiile românești, și în special ale celor din sectorul IMM-urilor, care au un acces scăzut la creditarea bancară, rămâne găsirea soluțiilor viabile pentru plata datoriilor, cele mai multe dintre ele rostogolite de anul trecut. După ce anul trecut multe companii au reușit să rămână pe linia de plutire datorită sprijinului acordat de stat, anul acesta, odată cu restrângerea sprijinului, multe dintre ele au ajuns să aibă mari probleme. Potrivit unei analize publicate de compania de restructurare a afacerilor Sierra Quadrant în luna februarie, se estima că până la sfârșitul acestui an aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvență, concordat preventiv, faliment, suspendarea activității etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat și accesului dificil la liniile de finanțare bancară. La mijlocul anului, numărul acestora era de aproape 45.000.
Creșterea numărului de falimente, insolvențe și închideri de firme este rezultatul unui complex de situații generate de lipsa de interes real al Guvernului față de economie. Într-un an în care premierul ne spune că investițiile sunt motorul creșterii economice, tot el ne spune că există multe proiecte nerealizate, iar acest lucru se vede și în investițiile de capital ale ministerelor. Pe de altă parte, nici proiectele finanțate prin fonduri europene nu avansează corespunzător. Pe de altă parte, a mai fost și decizia ministrului Economiei de a tăia finanțarea pentru IMM-uri prin Măsura 3 din cadrul programului IMM Invest, fără a pune ceva în loc, afectând astfel foarte multe societăți. Să ne uităm că multe firme afectate sunt din sectorul construcțiilor, iar aici problemele lor au fost generate și de explozia prețurilor materialelor de construcții. În această situație, unele dintre ele nu au mai putut onora contractele deja semnate.
Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni
Economia crește, dar Guvernul se împrumută tot mai agresiv
În ciuda revenirii economice anunțate, Guvernul continuă să se împrumute masiv pentru refinanțarea datoriilor, acestea apropriindu-se periculos de mult de pragul de 50% din PIB. La sfârșitul lunii mai datoria publică ajunsese la 527,5 miliarde de lei, ea reprezentând 49,7 din PIB. În aceste condiții, depășirea pragului de 50% nu mai este o problemă de „dacă”, ci una de „când”. În programul său de convergență pentru perioada 2021-2024, Guvernul estimează că datoria publică va fi de 50,8% din PIB la finalul lui 2021, urmând să crească treptat la 52,9% în 2022, la 53,3% în 2023, după care va scădea la 52,4% din PIB în 2024. Totuși, analiștii sunt de părere că nu ar trebui să ne sperie atât de mult aceste procente, cât mai degrabă capacitatea României de a rambursa datoriile.
Ce obligații are Guvernul dacă datoria publică crește
- dacă datoria publică ajunge la 45% din PIB: Ministerul Finanțelor trebuie să redacteze un raport pentru a justifica această creştere;
- dacă datoria publică ajunge la 50% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe salariile din sectorul public + măsuri suplimentare;
- dacă datoria publică ajunge la 55%, Guvernul îngheaţă şi cheltuielile cu asistenţa socială.
Evoluția datoriei publice
Anul mld. lei % din PIB
2015 269,2 37,8
2016 285 37,3
2017 300,8 35,1
2018 330,5 34,7
2019 373,5 35,3
2020 499,2 47,3
2021 527,5 49,7
2021*- sfârșitul lunii mai
Sursa: Ministerul Finanțelor
