x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sectorul IMM-urilor scârțâie din toate încheieturile

0
Autor: Adrian Stoica 04 Aug 2021 - 07:20
Sectorul IMM-urilor scârțâie din toate încheieturile
Vezi galeria foto


Deși premierul Florin Cîțu se laudă cu marea creștere a economiei din acest an, zeci de mii de firme sunt cu spatele la zid. Ultimele statistici arată că în primul semestru al acestui an, numărul companiilor care și-au suspendat activitatea a crescut cu aproape 18% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar cel al companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 30%. Sunt cifre care demonstrează că firmele românești și, în special, cele din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, se confruntă cu mari probleme financiare. Dar cine să le mai vadă disperarea, când corul nemulțumiților este acoperit de anunțurile triumfaliste ale premierul Cîțu, care se îmbată singur cu marea creștere economică de 2,9% în primul trimestru al anului și vrea să ne convingă că până la sfârșitul lui 2021 va depăși 10%.

 

Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a fost, în primele şase luni din 2021, de 6.043, în creştere cu 17,66% comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut. Numai în iunie au fost consemnate 894 de suspendări de firme. De asemenea,  radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 de companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii). Și numărul insolvențelor a înregistrat un salt puternic, cel al companiilor care au ajuns în această situație în prima jumătate din acest an crescând cu 30%, până la 3.076 de companii, arată datele unei analize realizate de KeysFin. Per total, cele mai afectate companii sunt cele din construcții, comerț și HoReCa. Cât de gravă este situația, putem sesiza ușor dacă ne uităm că în prima jumătate a anului trecut își declaraseră insolvența doar 2.360 de firme.

 

 

În județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, între 133% și 190%, în timp ce scăderile cele mai mari s-au consemnat în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%).

 

 

Sursa: date ONRC prelucrate de KeysFin

 

Efect de domino în economie

Creșterea numărului de insolvențe are un efect negativ, fenomenul ducând la amplificarea blocajului economic. Marea provocare pentru companiile românești, și în special ale celor din sectorul IMM-urilor, care au un acces scăzut la creditarea bancară, rămâne găsirea soluțiilor viabile pentru plata datoriilor, cele mai multe dintre ele rostogolite de anul trecut. După ce anul trecut multe companii au reușit să rămână pe linia de plutire datorită sprijinului acordat de stat, anul acesta, odată cu restrângerea sprijinului, multe dintre ele au ajuns să aibă mari probleme. Potrivit unei analize publicate de compania de restructurare a afacerilor Sierra Quadrant în luna februarie, se estima că până la sfârșitul acestui an aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvență, concordat preventiv, faliment, suspendarea activității etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat și accesului dificil la liniile de finanțare bancară. La mijlocul anului, numărul acestora era de aproape 45.000.

 

 

Creșterea numărului de falimente, insolvențe și închideri de firme este rezultatul unui complex de situații generate de lipsa de interes real al Guvernului față de economie. Într-un an în care premierul ne spune că investițiile sunt motorul creșterii economice, tot el ne spune că există multe proiecte nerealizate, iar acest lucru se vede și în investițiile de capital ale ministerelor. Pe de altă parte, nici proiectele finanțate prin fonduri europene nu avansează corespunzător. Pe de altă parte, a mai fost și decizia ministrului Economiei de a tăia finanțarea pentru IMM-uri prin Măsura 3 din cadrul programului IMM Invest, fără a pune ceva în loc, afectând astfel foarte multe societăți. Să ne uităm că multe firme afectate sunt din sectorul construcțiilor, iar aici problemele lor au fost generate și de explozia prețurilor materialelor de construcții. În această situație, unele dintre ele nu au mai putut onora contractele deja semnate.

Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni 

 

Economia crește, dar Guvernul se împrumută tot mai agresiv

 

În ciuda revenirii economice anunțate, Guvernul continuă să se împrumute masiv pentru refinanțarea datoriilor, acestea apropriindu-se periculos de mult de pragul de 50% din PIB. La sfârșitul lunii mai datoria publică ajunsese la 527,5 miliarde de lei, ea reprezentând 49,7 din PIB. În aceste condiții, depășirea pragului de 50% nu mai este o problemă de „dacă”, ci una de „când”. În programul său de convergență pentru perioada 2021-2024, Guvernul estimează că datoria publică va fi de 50,8% din PIB la finalul lui 2021, urmând să crească treptat la 52,9% în 2022, la 53,3% în 2023, după care va scădea la 52,4% din PIB în 2024. Totuși, analiștii sunt de părere că nu ar trebui să ne sperie atât de mult aceste procente, cât mai degrabă capacitatea României de a rambursa datoriile.

 

Ce obligații are Guvernul dacă datoria publică crește

 

- dacă datoria publică ajunge la 45% din PIB: Ministerul Finanțelor trebuie să redacteze un raport pentru a justifica această creştere;


- dacă datoria publică ajunge la 50% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe salariile din sectorul public + măsuri suplimentare;


- dacă datoria publică ajunge la 55%, Guvernul îngheaţă şi cheltuielile cu asistenţa socială.

 

Evoluția datoriei publice

Anul     mld. lei % din PIB

2015     269,2    37,8

2016     285 37,3

2017     300,8    35,1

2018     330,5    34,7     

2019     373,5    35,3

2020     499,2    47,3

2021     527,5    49,7

 

2021*- sfârșitul lunii mai

Sursa: Ministerul Finanțelor

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia
Marius Dorner a fost numit director divizie companii multinaţionale pentru gigantul bancar american Citi în Rusia şi regiunea Rusia, Ucraina şi Kazahstan, informează Ziarul Financiar. El devine director diviziei...

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că a prelungit până la sfârșitul lunii septembrie termenul de depunere a ofertelor pentru contractul de proiectare și...

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie
Scăderi abrupte luni după-amiază la bursa de la Bucureşti: Petrom, minus 5%, Nuclearelectrica şi ONE, minus 1%. Indicele BET scade cu 1%. Declin puternic pe companiile din energie. 18 acţiuni din cele 19 ale...

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani
Peste un milion de firme (1.056.574) au fost radiate în România în ultimii 30 de ani, cele mai multe dispărând de pe piaţă în 2002, 2006 şi 2019, arată o analiză a platformei Termene.ro. Principalul motiv...

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Galerie Foto Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă...

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”
PNDL 3, care a devenit mărul discordiei în coaliția de guvernare, a fost votat de Guvern pe repede-înainte, dar cu niște omisiuni procedurale. Nerespectarea procedurilor pentru Ordonanța de Urgență prin care se...

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...
Serviciul de email marketing furnizat de