x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei

0
Autor: Adrian Stoica 02 Aug 2021 - 07:30
Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei
Vezi galeria foto


La sfârșitul anului trecut, statul român controla, prin intermediul administrației centrale și locale, 1.229 de companii, care totalizau un număr de circa 318.000 de angajați. Deși aceste companii continuă să dețină o pondere importantă în economia românească, foarte multe dintre ele se dovedesc a fi un balast. Per total, la sfârșitul anului 2020, sectorul întreprinderilor publice raportase un profit brut de numai 1,7 miliarde de lei, dar și plăți restante de aproape 11 miliarde de lei. Și anul acesta multe dintre marile companii de stat vor continua să contabilizeze pierderi consistente, chiar dacă bugetele lor prevăd o reducere a acestora comparativ cu anul trecut. Astfel, nu mai puțin de 1,56 de miliarde de lei (circa 318 milioane de euro) vor contabiliza pierderi cele mai mari companii de stat, topul lor fiind condus și anul acesta de Complexul Energetic Oltenia.

 

 

 

Complexul Energetic Oltenia, societățile din zona feroviară, dar și compania TAROM vor continua și anul acesta să înregistreze cele mai mari pierderi în sectorul companiilor de stat. Ele au în derulare ample programe de restructurare, dar turbulențele de pe piețele pe care activează le vor crea mari probleme și anul acesta.

 

Certificatelor de CO2 aruncă în aer CE Oltenia

 

De exemplu, în cazul  Complexului Energetic Oltenia, rezultatul său financiar va fi decisiv influențat de evoluția certificatelor de emisii de CO2. Conform datelor complexului, costurile cu achiziționarea certificatelor de carbon au fost de 41% din cifra de afaceri în 2018 și 45% în 2019. Astăzi, certificatele de emisii au ajuns să se tranzacționeze la o medie de circa 55 de euro, de la o medie de 24 de euro.

 

Pierderi de 700 de milioane de lei

 

Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al Complexului Energetic Oltenia, pentru acest an se prevede o pierdere de 700 de milioane de lei, după cea de 939 de milioane  de lei raportată anul trecut. Astfel, cel mai mare angajator din economie și, totodată, cel mai mare producător de energie din România, ar urma să aibă venituri de  4,054 de miliarde de lei și cheltuielile de 4,758 de miliarde de lei. Această pierdere este doar o parte a presiunii pe care o pune asupra bugetului de stat complexul din Oltenia. Nu mai puțin de un sfert din veniturile companiei sunt asigurate de la buget, ele reprezentând „venituri din transferuri”. De fapt, această sumă reprezintă ajutorul de stat pe care complexul l-a primit în luna aprilie a acestui an, ca parte a planului de restructurare a companiei și decarbonizare. Anul trecut, în luna februarie, Complexul Energetic Oltenia a mai beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 251 de milioane de euro, care trebuia returnat după șase luni, lucru care nu s-a mai întâmplat, astfel că ajutorul s-a transformat în ajutor de restructurare, complexul fiind obligat astfel să prezinte un plan de restructurare.

 

Evoluția pierderilor/profiturilor la Complexul Energetic Oltenia (mil. lei)

 

Anul     Pierderi Profit

2021     700 -

2020     939 -

2019     860 -

2018     1.130    -

2017     -     180,8

2016     858       -

2015     961       -

Sursa: raportările CE Oltenia

 

 

CFR Călători, rezultat negativ de 361 de milioane de lei

 

La capitolul pierderi, pe locul doi se plasează anul acesta compania CFR Călători, din subordinea Ministerului Transporturilor, compania care a reușit zilele acestea să se facă încă o dată de râs, „uitând” un tren cu copii mai bine de nouă ore în câmp, lângă Fundulea. Pentru 2021 se estimează un rezultat negativ de 360,1 milioane de lei, după ce anul trecut a raportat pierderi de 376,5 milioane de lei, potrivit proiectului de venituri și cheltuieli aferent anului în curs, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania și-a planificat venituri totale de 2,19 miliarde de lei și cheltuielile totale de 2,55 de miliarde de lei. De asemenea, pentru sfârșitul acestui an se estimează un număr de 12.000 angajați, cu 1.000 mai puțini față de finele anului 2020.

 

Repetenți la productivitate, premianți la salarizare

 

Deși compania înregistrează pierderi consistente, salarizarea personalului este una peste nivelul pieței de profil. Pentru anul în curs, câștigul mediu pe salariat este în valoare de 6.772,64 de lei, cu 8,52% mai mare decât cel de anul trecut (6.240,66 de lei). Un raport publicat la sfârșitul anului trecut de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) scotea în evidență faptul că, în perioada 2016-2019, la operatorul de stat  ponderea cea mai mare a cheltuielilor au reprezentat-o cheltuielile de personal, peste o treime din totalul cheltuielilor, în timp ce în cazul operatorilor privaţi, cheltuielile cu personalul nu au depăşit un sfert din totalul cheltuielilor, în medie circa 20%. Astfel, conform datelor ARF, un angajat de la CFR Călători era plătit, în medie, cu 5.662 de lei, în 2019, în creştere faţă de anul 2016, când primea doar 4.228 de lei. Al doilea cel mai mare salariu mediu îl avea angajații operatorul privat Transferoviar Călători, de 5.024 de lei, urmat de Interregional Călători, cu 4.809 lei, de Softrans, cu 4.747 de lei, de Regio Călători cu 4.706 lei, pe ultimul loc fiind Astra Trans Carpatic, cu un salariu mediu de 3.764 de lei. În schimb, angajaţii CFR Călători erau pe ultimul loc la productivitate.

 

CFR SA își reduce pierderile, pentru că își diminuează afacerile

 

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare din România, a înregistrat la 31 decembrie 2020 o pierdere de  275,94 de milioane de lei, la care se mai adăugau plăți restante de 104,57 de milioane de lei. Pentru acest an, prin bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, se estimează că pierderile se vor opri la valoare de 247,67 de milioane de lei, cu 10,25%  mai puțin ca anul trecut. Și valoarea plăților restante ar urma să se reducă semnificativ, ea fiind prognozată la 72,8 milioane de lei. Aceste reduceri trebui puse însă în legătură directă cu reducerea veniturilor și a cheltuielilor companiei. Astfel, pentru anul în curs sunt estimate venituri mai mici cu aproape 25% față de anul precedent și cheltuieli în scădere cu aproape 24%. Numărul de salariați estimat pentru finele anului în curs este de 23.296, iar câștigul mediu lunar brut pe salariat, de 5.749 de lei.

 

 

Pentru anul 2021, pierderile înregistrate de CFR Infrastructură, care se va desprinde de CFR SA, sunt prognozate la 13,76 de milioane de lei.

 

 

TAROM vrea să-și înjumătățească pierderile

 

Transportatorul aerian național, compania TAROM, estimează pentru acest an pierderi de 230,13 milioane de lei, la jumătate față de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane de lei, la care se mai adaugă plăți restante de 126,61 de milioane de lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde de lei, aproape duble față de 2020. Potrivit unui Ordin al ministrului Transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2021 al  TAROM, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive. La 31 decembrie 2020, Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM a înregistrat un rezultat brut negativ (pierdere) în valoare de 431,3 milioane de lei, plăți restanțe în valoare de 120,38 de milioane de lei și o pierdere contabilă din anii precedenti în valoare de 3,18 miliarde de lei. Totuși, rezultatele financiare estimate ale companiei din acest an, care în prezent are în derulare un program de restructurare, vor sta sub semnul unei mari incertitudini, din cauza restricțiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID. „Efectele pandemiei au dus la incertitudinea economică mondială, iar evoluția viitoare este greu de estimat”, se menționează în proiectul de buget al companiei.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia
Marius Dorner a fost numit director divizie companii multinaţionale pentru gigantul bancar american Citi în Rusia şi regiunea Rusia, Ucraina şi Kazahstan, informează Ziarul Financiar. El devine director diviziei...

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că a prelungit până la sfârșitul lunii septembrie termenul de depunere a ofertelor pentru contractul de proiectare și...

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie
Scăderi abrupte luni după-amiază la bursa de la Bucureşti: Petrom, minus 5%, Nuclearelectrica şi ONE, minus 1%. Indicele BET scade cu 1%. Declin puternic pe companiile din energie. 18 acţiuni din cele 19 ale...

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani
Peste un milion de firme (1.056.574) au fost radiate în România în ultimii 30 de ani, cele mai multe dispărând de pe piaţă în 2002, 2006 şi 2019, arată o analiză a platformei Termene.ro. Principalul motiv...

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Galerie Foto Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă...

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”
PNDL 3, care a devenit mărul discordiei în coaliția de guvernare, a fost votat de Guvern pe repede-înainte, dar cu niște omisiuni procedurale. Nerespectarea procedurilor pentru Ordonanța de Urgență prin care se...

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...
Serviciul de email marketing furnizat de