x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei

0
Autor: Adrian Stoica 02 Aug 2021 - 07:30
Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei
Vezi galeria foto


La sfârșitul anului trecut, statul român controla, prin intermediul administrației centrale și locale, 1.229 de companii, care totalizau un număr de circa 318.000 de angajați. Deși aceste companii continuă să dețină o pondere importantă în economia românească, foarte multe dintre ele se dovedesc a fi un balast. Per total, la sfârșitul anului 2020, sectorul întreprinderilor publice raportase un profit brut de numai 1,7 miliarde de lei, dar și plăți restante de aproape 11 miliarde de lei. Și anul acesta multe dintre marile companii de stat vor continua să contabilizeze pierderi consistente, chiar dacă bugetele lor prevăd o reducere a acestora comparativ cu anul trecut. Astfel, nu mai puțin de 1,56 de miliarde de lei (circa 318 milioane de euro) vor contabiliza pierderi cele mai mari companii de stat, topul lor fiind condus și anul acesta de Complexul Energetic Oltenia.

 

 

 

Complexul Energetic Oltenia, societățile din zona feroviară, dar și compania TAROM vor continua și anul acesta să înregistreze cele mai mari pierderi în sectorul companiilor de stat. Ele au în derulare ample programe de restructurare, dar turbulențele de pe piețele pe care activează le vor crea mari probleme și anul acesta.

 

Certificatelor de CO2 aruncă în aer CE Oltenia

 

De exemplu, în cazul  Complexului Energetic Oltenia, rezultatul său financiar va fi decisiv influențat de evoluția certificatelor de emisii de CO2. Conform datelor complexului, costurile cu achiziționarea certificatelor de carbon au fost de 41% din cifra de afaceri în 2018 și 45% în 2019. Astăzi, certificatele de emisii au ajuns să se tranzacționeze la o medie de circa 55 de euro, de la o medie de 24 de euro.

 

Pierderi de 700 de milioane de lei

 

Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al Complexului Energetic Oltenia, pentru acest an se prevede o pierdere de 700 de milioane de lei, după cea de 939 de milioane  de lei raportată anul trecut. Astfel, cel mai mare angajator din economie și, totodată, cel mai mare producător de energie din România, ar urma să aibă venituri de  4,054 de miliarde de lei și cheltuielile de 4,758 de miliarde de lei. Această pierdere este doar o parte a presiunii pe care o pune asupra bugetului de stat complexul din Oltenia. Nu mai puțin de un sfert din veniturile companiei sunt asigurate de la buget, ele reprezentând „venituri din transferuri”. De fapt, această sumă reprezintă ajutorul de stat pe care complexul l-a primit în luna aprilie a acestui an, ca parte a planului de restructurare a companiei și decarbonizare. Anul trecut, în luna februarie, Complexul Energetic Oltenia a mai beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 251 de milioane de euro, care trebuia returnat după șase luni, lucru care nu s-a mai întâmplat, astfel că ajutorul s-a transformat în ajutor de restructurare, complexul fiind obligat astfel să prezinte un plan de restructurare.

 

Evoluția pierderilor/profiturilor la Complexul Energetic Oltenia (mil. lei)

 

Anul     Pierderi Profit

2021     700 -

2020     939 -

2019     860 -

2018     1.130    -

2017     -     180,8

2016     858       -

2015     961       -

Sursa: raportările CE Oltenia

 

 

CFR Călători, rezultat negativ de 361 de milioane de lei

 

La capitolul pierderi, pe locul doi se plasează anul acesta compania CFR Călători, din subordinea Ministerului Transporturilor, compania care a reușit zilele acestea să se facă încă o dată de râs, „uitând” un tren cu copii mai bine de nouă ore în câmp, lângă Fundulea. Pentru 2021 se estimează un rezultat negativ de 360,1 milioane de lei, după ce anul trecut a raportat pierderi de 376,5 milioane de lei, potrivit proiectului de venituri și cheltuieli aferent anului în curs, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania și-a planificat venituri totale de 2,19 miliarde de lei și cheltuielile totale de 2,55 de miliarde de lei. De asemenea, pentru sfârșitul acestui an se estimează un număr de 12.000 angajați, cu 1.000 mai puțini față de finele anului 2020.

 

Repetenți la productivitate, premianți la salarizare

 

Deși compania înregistrează pierderi consistente, salarizarea personalului este una peste nivelul pieței de profil. Pentru anul în curs, câștigul mediu pe salariat este în valoare de 6.772,64 de lei, cu 8,52% mai mare decât cel de anul trecut (6.240,66 de lei). Un raport publicat la sfârșitul anului trecut de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) scotea în evidență faptul că, în perioada 2016-2019, la operatorul de stat  ponderea cea mai mare a cheltuielilor au reprezentat-o cheltuielile de personal, peste o treime din totalul cheltuielilor, în timp ce în cazul operatorilor privaţi, cheltuielile cu personalul nu au depăşit un sfert din totalul cheltuielilor, în medie circa 20%. Astfel, conform datelor ARF, un angajat de la CFR Călători era plătit, în medie, cu 5.662 de lei, în 2019, în creştere faţă de anul 2016, când primea doar 4.228 de lei. Al doilea cel mai mare salariu mediu îl avea angajații operatorul privat Transferoviar Călători, de 5.024 de lei, urmat de Interregional Călători, cu 4.809 lei, de Softrans, cu 4.747 de lei, de Regio Călători cu 4.706 lei, pe ultimul loc fiind Astra Trans Carpatic, cu un salariu mediu de 3.764 de lei. În schimb, angajaţii CFR Călători erau pe ultimul loc la productivitate.

 

CFR SA își reduce pierderile, pentru că își diminuează afacerile

 

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare din România, a înregistrat la 31 decembrie 2020 o pierdere de  275,94 de milioane de lei, la care se mai adăugau plăți restante de 104,57 de milioane de lei. Pentru acest an, prin bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, se estimează că pierderile se vor opri la valoare de 247,67 de milioane de lei, cu 10,25%  mai puțin ca anul trecut. Și valoarea plăților restante ar urma să se reducă semnificativ, ea fiind prognozată la 72,8 milioane de lei. Aceste reduceri trebui puse însă în legătură directă cu reducerea veniturilor și a cheltuielilor companiei. Astfel, pentru anul în curs sunt estimate venituri mai mici cu aproape 25% față de anul precedent și cheltuieli în scădere cu aproape 24%. Numărul de salariați estimat pentru finele anului în curs este de 23.296, iar câștigul mediu lunar brut pe salariat, de 5.749 de lei.

 

 

Pentru anul 2021, pierderile înregistrate de CFR Infrastructură, care se va desprinde de CFR SA, sunt prognozate la 13,76 de milioane de lei.

 

 

TAROM vrea să-și înjumătățească pierderile

 

Transportatorul aerian național, compania TAROM, estimează pentru acest an pierderi de 230,13 milioane de lei, la jumătate față de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane de lei, la care se mai adaugă plăți restante de 126,61 de milioane de lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde de lei, aproape duble față de 2020. Potrivit unui Ordin al ministrului Transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2021 al  TAROM, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive. La 31 decembrie 2020, Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM a înregistrat un rezultat brut negativ (pierdere) în valoare de 431,3 milioane de lei, plăți restanțe în valoare de 120,38 de milioane de lei și o pierdere contabilă din anii precedenti în valoare de 3,18 miliarde de lei. Totuși, rezultatele financiare estimate ale companiei din acest an, care în prezent are în derulare un program de restructurare, vor sta sub semnul unei mari incertitudini, din cauza restricțiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID. „Efectele pandemiei au dus la incertitudinea economică mondială, iar evoluția viitoare este greu de estimat”, se menționează în proiectul de buget al companiei.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români
Generația Z face achiziții echilibrate, în online și offline, deoarece aproximativ 51% dintre tineri și-au propus să economisească iar 48% vor să câștige mai mulți bani în acest an, arată studiul...

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții
Dacă ar fi să găsim o definiție a ceea ce înseamnă „dezvoltare sustenabilă”, unul dintre punctele de reper pe care ni le putem lua este raportul Brundtland din 1987 al Comisiei mondiale pentru mediu și...

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute
Consiliul Concurenţei investighează un posibil comportament anticoncurenţial al unor societăți de pe piaţa furnizării de carte din România, scrie Ziarul Financiar. Companiile investigate sunt Editura...

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?
Practica de overselling este utilizata frecvent de companiile de web hosting si presupune vanzarea de resurse care nu sunt disponibile pe server. Furnizorul de hosting se bazeaza pe faptul ca majoritatea site-urilor nu...

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021
Creditul neguvernamental a crescut  cu 1% în august 2021,  faţă de iulie 2021, respectiv 0,8% în termeni reali, ajungând la 309,7 miliarde de lei, arată BNR. Creditul în lei...

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului
Potrivit raportului al Inside Asian Gaming care citează infοrmații oficiale al Biroului de recensământ și statistici al enclavei, surplusul brut deținut de cele nouă entități licențiate să opereze o Fοrmă...

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE
Regiunea Sud-Muntenia din România se află pe primul loc în UE la numărul de lucrători în transporturi, cu 65 de persoane la mia de locuitori. În blocul comunitar, erau 10,8 milioane de angajați în transporturi,...

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche
Galerie Foto În 1979 a avut loc o revoluție financiară în fruntea căreia s-au aflat doi dintre cei mai puternici lideri ai lumii libere: Margaret Thatcher și Ronald Reagan. Ce-au hotărât ei atunci? Au rupt lanțurile legislat...

Ecologiștii vor să înghețe amenajările hidroelectrice pe Dunăre

Ecologiștii vor să înghețe amenajările hidroelectrice pe Dunăre
Galerie Foto Fără o revigorare generală a programelor de dezvoltare a centralelor hidroelectrice nu pot fi atinse obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor de carbon. Paradoxal, acest „gigant uitat” al energiei...

Instalarea platformei de producţie gaze naturale Ana în Marea Neagră a fost finalizată

Instalarea platformei de producţie gaze naturale Ana în Marea Neagră a fost finalizată
Platforma de producţie gaze naturale Ana, prima platformă construită și instalată în România în ultimii 30 de ani, a fost finalizată, după cum anunță Black Sea Oil & Gas SA („BSOG”)...

Ce spune Dan Vîlceanu despre despăgubirile după falimentul City Insurance

Ce spune Dan Vîlceanu despre despăgubirile după falimentul City Insurance
Ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu spune că nu este de acord cu „plata fraudelor” din bani de la buget. El a fost întrebat dacă Fondul de Garantare a Asiguraților poate acoperi toate despăgubirile către...

Vești bune pentru păgubiții de la City Insurance. Plafonul maxim de garantare pentru o creanță a fost majorat

Vești bune pentru păgubiții de la City Insurance. Plafonul maxim de garantare pentru o creanță a fost majorat
La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat în ședința de miercuri Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, ca urmare a ...
Serviciul de email marketing furnizat de