x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Radiografia dezastrului: Un an cu Orban, cât doi cu Dăncilă. Deficitul bugetar s-a dublat, supravieţuim pe datorie

0
Autor: Adrian Stoica Valentin Gros Dan Straut 26 Oct 2020 - 07:48
Radiografia dezastrului: Un an cu Orban, cât doi cu Dăncilă. Deficitul bugetar s-a dublat, supravieţuim pe datorie
Vezi galeria foto


Pe 4 noiembrie se împlineşte un an de la învestirea Guvernului Orban. Chiar dacă nu a avut zile prea multe, fiind demis anul acesta în februarie, în aceeaşi formulă el a revenit în martie la Palatul Victoria, după votul Parlamentului. Situaţia economico-financiară a României de astăzi, după un an de guvernare PNL şi în plină pandemie de coronavirus, nu este una bună. Indicatorii economici de la sfârşitul lunii august, ultimii publicaţi de Ministerul Finanţelor, arată că ne îndreptăm spre o criză care seamănă din ce în ce mai mult cu cea care a devastat România în 2009-2010.

O comparaţie cu moştenirea lăsată de Guvernul Dăncilă în octombrie 2019, când a fost înlăturat, arată că deficitul bugetar s-a dublat, datoria publică a crescut accelerat, investiţiile străine s-au redus simţitor, iar deficitul comercial s-a adâncit. În acelaşi timp, traiul românilor a devenit tot mai scump şi mai nesigur, pe fondul creşterii şomajului. Această degradare vine însă şi în contextul măsurilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului. O comparaţie cu Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Polonia ne arată însă că, în aceste ţări, măsurile luate de autorităţi au fost mai eficiente, vecinii noştri răspunzând mai bine la provocările crizei.

 

Cabinetul Orban a preluat frâiele administrației centrale la un deficit bugetar de 2,8% din PIB, înregistrat pe primele 10 luni din 2019, dar până la sfârşitul anului acesta avea să ajungă la 4,64% din PIB. În ianuarie-august 2020, deficitul bugetar a fost de 5,18%, față de numai 2,07% din PIB în același interval al anului anterior. România nu a mai depășit pragul de 5% - pe durata unui an întreg - din 2011, când ne-am situat la 5,4% din PIB.

 

Datoria publică, cel mai mare salt de după Revoluţie

 

La finele lui octombrie 2019, datoria guvernamentală era de 364,905 miliarde de lei, echivalentul a 76 de miliarde de euro sau 36,9% din Produsul Intern Brut (PIB). De la începutul anului 2020 şi până la finalul lui august, datoria publică urcase cu 76,6 miliarde de lei (15,7 miliarde de euro), până la 450 miliarde de lei (92,4 miliarde de euro), cel mai mare salt anual înregistrat de la Revoluţie încoace. Dar datoria nouă, de 76,6 miliarde de lei, înseamnă mult peste datoria pe care România o avea în 2008, anul când a debutat precedenta criză financiară, și care se cifra la 66,6 miliarde de lei (18 miliarde de euro, la cursul de 3,68 lei/euro). În 2009, datoria avea să urce cu 49 de miliarde de lei, până la 115,6 miliarde de lei, pe fondul crizei, în condiţiile în care creşterea economică a coborât de la 9% în 2008, iar deficitul bugetar cash a sărit de la 4,8% din PIB (5,4% pe ESA) la 6,9% din PIB (9,1% pe ESA). Un an mai târziu, în 2010, datoria a mai făcut un salt de 41 de miliarde de lei, pe fondul crizei care s-a accentuat, astfel că nivelul a crescut de la 12,3% din PIB în 2008, la 29,6% din PIB în 2010.

 

Evoluţia datoriei guvernamentale în PIB (%)

Ne împrumutăm cel mai scump din UE

 

Dobânzile la care se împrumută statul român se mențin, în continuare, la cele mai înalte cote din UE. Trendul acestor costuri este unul asemănător celui din majoritatea țărilor europene: creștere provocată de pandemie, urmată de o scădere la niveluri inferioare celor de anul trecut, ca urmare a faptului că băncile au relaxat condițiile de finanțare. România achita, săptămâna trecută, o dobândă de 3,48% la creditele guvernamentale pe 10 ani, arată site-ul tradingeconomics.com. La 31 octombrie 2019, dobânda era mai mare, de 4,26%, iar vârful acestui an, 6,25%, a fost înregistrat la 25 martie, la câteva zile după ce autoritățile de la București au decretat starea de urgență.

Pentru comparație, Bulgaria - țara a cărei monedă, leva, evoluează în același ritm cu euro - se împrumută astăzi la un cost foarte mic, de 0,4%, la fel ca în toamna anul trecut. Vecinii de la sud de Dunăre au avut un nivel mai ridicat, de 1,4%, în perioada 8-22 mai. Polonezii, la rândul lor, plătesc în prezent pentru credite mai puțin decât în octombrie 2019 (1,25% față de 2,01%), dar ei au avut două vârfuri - 2,36% la 20 ianuarie și 2,18% la 20 martie. Cehia a coborât de la 1,41% la 1,04% din toamna trecută până acum, consemnând însă o cotă maximă de 1,82% în luna martie. Ungaria face notă separată, dobânda urcând din octombrie 2019 până în august 2020 de la 1,97% la 2,38%, cel mai mare nivel fiind înregistrat la 18 martie, 3,35%.

Evoluţia deficitului de cont curent (mil. euro)

Balanţa comercială, puternic dezechilibrată

 

Deficitul balanței comerciale este indicatorul la care România stă cel mai slab, având printre cele mai proaste rezultate, comparativ cu celelalte țări europene. În timpul Guvernului Orban, lucrurile nu s-au îmbunătățit, ba chiar dimpotrivă. În primele 8 luni din 2020, față de perioada similară a anului trecut, importurile au scăzut cu 11,2%, însă exporturile au suferit un declin mai sever, de 15,3% relevă datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul comercial a ajuns astfel la 11,7 miliarde de euro, cu 600 de milioane de euro mai mare decât în perioada similară a anului trecut, când se cifra la 11,1 miliarde de euro, potrivit Eurostat.

Evoluţia Produsului Intern Brut (mil. RON)

Vecinii sunt pe excedent

 

Statele vecine au avut însă rezultate mai bune decât România. Între aceleași perioade comparate, deficitul comercial al Bulgariei a coborât de la 2,3 miliarde la 1,3 miliarde de euro, iar Polonia a trecut de la un deficit de 0,1 miliarde la un excedent de 6,3 miliarde de euro. În primele opt luni din acest an, Cehia a raportat un excedent comercial de 9,5 miliarde de euro, mai mic decât cel din același interval al anului trecut, de 12,1 miliarde de euro. Și Ungaria s-a menținut la cote pozitive, deși surplusul a scăzut ușor, de la 2,2 miliarde la 1,6 miliarde de euro.

 

La datorii, Polonia și Cehia - peste noi

 

Dintre statele europene foste comuniste, au înregistrat salturi mai mari decât noi Polonia, a cărei datorie a crescut cu 9,1 pp, de la 46% la 55,1% din PIB, și Cehia, care a raportat un avans de 9,7 pp (de la 30,2% la 39,9% din PIB). Bulgaria a urcat cu 1,1 pp (de la 20,2% la 21,3% din PIB), iar Ungaria, cu 4,9 pp (de la 65,4% la 70,3% din PIB).

 

Lecţia bulgară predată în pandemie

 

Pentru noi, surpriza - din punct de vedere bugetar - vine de la bulgari, ţara de la sud de Dunăre înregistrând anul trecut un excedent de 2,1% din PIB, iar pentru 2020 și 2021 are previzionate deficite ușoare, de 2,8% și 1,8%. Bulgarii ar putea să recupereze însă spre finalul anului, pentru că la ei măsurile de combatere a pandemiei sunt mai puțin restrictive decât în alte țări, în condițiile unui număr redus de infectări.

Comparativ cu noi, Ungaria a încheiat 2019 cu un deficit mai bun, 2% din PIB, și este creditată de CE cu rezultate de 5,2% în 2020 și 4% în 2021. Totuși, în luna august a acestui an, Ministerul de Finanțe maghiar a anunțat, într-un comunicat, că deficitul bugetar pe 2020 ar putea fi de 7-9% din PIB. Deficitul bugetar al Poloniei a fost de numai 0,7% din PIB în 2019, iar CE previzionează o adâncire până la 9,5% în 2020, urmată de o ameliorare la 3,8% în 2021.

În revizuirea bugetară din august, guvernul de la Varşovia estima un deficit de 4,9% pe 2020, dar agenția de rating Fitch spune că indicatorul ar putea ajunge până la 12%, având în vedere sumele injectate în economie ca măsuri împotriva crizei COVID-19. Cehia a realizat anul trecut un excedent bugetar de 0,3%, iar Comisia Europeană îi previzionează deficite de 6,7% în 2020 și 4% 2021. În cazul cehilor, specialiștii de la Fitch se arată chiar mai optimiști, cu estimări de 6,3% anul acesta și 2,8% anul viitor.

 

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene privind deficitele bugetare estimate pentru țările membre datează din mai anul acesta și vizează pentru România niveluri de 9,2% în 2020 și 11,4% în 2021. Într-un document publicat în septembrie, Consiliul Fiscal previzionează, la rândul său, un deficit între 8,6% și 9,4% pe anul în curs și de peste 7,5% anul viitor.

 

Viața românilor: prețurile cresc, veniturile se erodează

 

Dacă în plan macroeconomic lucrurile au mers cum au mers în acest an cu Cabinetul Orban, în linie (sau nu) cu evoluțiile internaționale marcate de criza coronavirus, la nivelul gospodăriilor populației și al firmelor situația este astăzi mult mai grea. Datele macroeconomice arată că veniturile românilor au crescut, însă dacă ne uităm la bugetele familiilor, acestea au fost erodate și de scumpiri, și de presiunea fiscală.

Coșul minim pentru un trai decent, spre exemplu, s-a scumpit cu 300 de lei, pe când salariul mediu a crescut cu doar 230 de lei, iar punctul de pensie - cu doar 177 de lei. Or fi crescut salariile, dar au crescut și concedierile, câteva sute de mii de români rămânând astfel fără o sursă sigură de venit, și acest lucru este cel mai grav, indiferent de evoluțiile macroeconomice pe care, foarte probabil, le va prezenta Guvernul Orban în curând, la împlinirea anului.

Evoluţia ratei inflaţiei (%)

Presiunea fiscală pe muncă, în creștere

 

Cele mai recente statistici disponibile arată că din toamna trecută până la sfârșitul verii 2020 salariul mediu pe economie a crescut de la 4.981 la 5.337 de lei în cazul brutului și de la 3.044 la 3.275 de lei în cazul netului. Asta înseamnă, în primul rând, că presiunea fiscală pe muncă (partea din venit pe care salariații o cedează statului, adică diferența dintre brut și net) a crescut cu 6,4%. Și salariul minim pe economie a crescut, de la 2.080 la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.263 la 1.346 de lei, însă aici presiunea fiscală a avansat cu 8,2%. Că statul ia tot mai mulți bani din veniturile românilor poate n-ar fi neapărat deranjant (câtă vreme și veniturile cresc), însă costurile vieții sunt și ele din ce în ce mai mari. Valoarea coșului minim, adică necesarul de consum pentru un trai decent, a crescut cu 4,5%, de la 6.762 de lei per familie în toamna trecută la peste 7.000 de lei în prezent. Din nou, macroeconomia arată oarecum bine (în cazul acesta, inflația de doar 2,4%), dar bugetele fiecăruia în parte arată semnificativ mai rău, așa că ar fi corect ca Guvernul să nu ne mai „îmbete” cu apa rece a cifrelor pozitive.

Evoluţia ratei şomajului (%)

Tot mai mulţi oameni, trimişi acasă

 

Rata șomajului a atins 5,3%, iar numărul șomerilor înregistrați s-a ridicat la 479.000 în luna august 2020, conform Institutului Național de Statistică (INS). În ultima lună a guvernării Dăncilă, octombrie 2019, rata șomajului era mai mică de 4%, iar numărul șomerilor - 365.000. Astfel, în 10 luni de guvernare Orban, rata șomajului a urcat cu 1,3 puncte procentuale, iar în rândurile șomerilor înregistrați au mai intrat încă 114.000 de persoane, asta fără a-i mai prinde în calcul pe cei aflaţi într-un şomaj mascat - şomajul tehnic.

Cum arată viitorul, la acest capitol? Ei bine, raportul Fondului Monetar Internațional (FMI) din octombrie 2020 vine cu estimări negre pentru țara noastră. Instituția financiară prognozează pentru România rate ale șomajului de 7,9% la sfârșitul lui 2020 și de 6% la finele lui 2021. Bulgaria are previziuni de 5,6% și 4,5%, Ungaria, de 6,1% și 4,7%, Polonia, de 3,8% și 5,1%. Pentru Cehia, care spre deosebire de celelalte țări din grup este trecută în rândul economiilor avansate, Fondul previzionează 3,1% anul acesta și 3,4% anul viitor.

 

Alba-neagra cu creșterea pensiilor

 

Una dintre „directivele” destul de clare lăsate, la plecare, de Guvernul Dăncilă a fost creșterea pensiilor cu 40%, însă Cabinetul Orban a întors pe toate fețele acest capitol, reușind o majorare cu doar 14%. Astfel că punctul de pensie, care în toamna trecută era de 1.265 de lei, este acum cu doar 177 de lei mai mare, ajungând la 1.442 de lei (+14%) în loc să fie de 1.771 de lei (+40%). Argumentele pro și contra majorării cu 40% țin doar de presiunile asupra bugetului, cheltuielile sociale (pensii, ajutoare, alocații, asistență etc.) urcând la peste 90% din veniturile fiscale. Nici acum, după rediscutarea în Parlament a Legii pensiilor, lucrurile încă nu sunt clare, cert este că agențiile de rating dau mari semne de neliniște în legătură cu procentajul majorării.

Privită în ansamblu, evoluția economiei și societății în acest an cu Cabinetul Orban a fost creionată cel mai bine de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, care a recunoscut că măsurile nu au fost perfecte, dar Guvernul a încercat să dreagă busuiocul din mers. „În general, când am adoptat o măsură, m-am uitat să fie folosită de toată economia, să nu discriminăm. Dar sunt sectoare în economie care au fost afectate mai mult. Aici trebuie să recunosc că cele mai bune soluţii au venit din discuţiile cu sectorul privat. De fiecare dată am venit cu ceva nou şi atunci aştept, suntem flexibili, soluţiile nu trebuie să vină numai de la noi”, a spus, recent, șeful Finanțelor.

 

Polonia a evitat creşterea şomajului

 

La finele lui august, Uniunea Europeană raporta o rată medie a șomajului de 7,4%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale, de la 6,3% în octombrie 2019, potrivit datelor Eurostat. Așadar, România a avut, în această perioadă, un avans mai accentuat decât spațiul comunitar. În același timp, rata șomajului a urcat în Bulgaria cu 2 puncte procentuale, de la 4,2% la 6,2%, pe când în Polonia a rămas constantă, la 3,2%. Cehia, țara membră care stă cel mai bine la acest capitol, a consemnat o creștere ușoară, de numai 0,5 puncte procentuale, de la 2,2% la 2,7%. În Ungaria, rata șomajului a urcat cu 1,1 puncte procentuale, de la 3,5% în octombrie 2019 până la 4,6% în august 2020. Astfel, dintre țările foste comuniste menționate, numai Bulgaria a avut o evoluție mai slabă decât România.

Evoluţia PIB în agricultura (mil. RON)

 

Agenția de evaluare Moody’s nu a retrogradat ratingul României, menținându-l în categoria recomandată pentru investiții (cu perspectiva negativă), dar a atenționat că majorarea cu 40% a pensiilor va avea efecte negative asupra echilibrului bugetar. Și agenția Fitch, care urmează să anunțe noul rating pe 30 octombrie, a transmis aceeași atenționare.

 

Măsurile pe care le-am luat nu au fost perfecte din primul moment şi sunt primul care recunoaşte asta, însă acest Guvern a venit imediat cu îmbunătăţiri, dacă a văzut că nu funcţionează ceva.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor

 

Creșterea economică din prima jumătate a perioadei Orban nu s-a reflectat în viața românilor obișnuiți, însă criza din a doua jumătate este resimțită acut

 

Citeşte mai multe despre:   ludovic orban,   viorica dancila

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cazacioc & CO SRL a săpat o groapă de 1,5 milioane de euro

Cazacioc & CO SRL a săpat o groapă de 1,5 milioane de euro
Galerie Foto Operaţiunea de incinerare a oilor de pe nava Queen Hind eşuată în 2019, în Portul Midia, se va lăsa cu noi dosare penale după ce procurorii au descoperit că, în loc să fie tratate, cadavrele au fost îngropate...

Creștere spectaculoasă a capitalului românesc în start-up-uri

Creștere spectaculoasă a capitalului românesc în start-up-uri
În plină pandemie de coronavirus, start-up-urile românești au atras cu 59% mai mult capital autohton în 2020, raportat la anul anterior, potrivit analizei Romanian Venture Report 2020, publicată How...

Unitatea 1 CNEE Cernavodă va fi oprită pe 23 ianuarie 2021

Unitatea 1 CNEE Cernavodă va fi oprită pe 23 ianuarie 2021
Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi oprită controlat pe 23 ianuarie 2021 pentru lucrări de reparații, provocate de o defecțiune la circuitul tehnologic, transmite Nuclearelectrica (SNN). Manevrele de reducere a...

Majoritatea angajaților vor un loc de muncă aproape de casă

Majoritatea angajaților vor un loc de muncă aproape de casă
Peste 65% dintre angajați vor un loc de muncă aproape de locuință. Totodată, 41% vor ca tehnologiile din spațiile de birouri să fie mai sigure pentru sănătate, iar 51% acordă importanță măsurilor sanitare,...

Primul atelier de cold brew și craft soda din România

Primul atelier de cold brew și craft soda din România
Galerie Foto Piața băuturilor artizanale din România s-a extins și îmbunătățit în ultimii ani, tot mai mulți oameni căutând gusturi și arome rafinate pentru o stare de bine. Deși pandemia a afectat numeroase afaceri,...

Construcții împotmolite. Ultimul loc din UE

Construcții împotmolite. Ultimul loc din UE
Sectorul construcțiilor a încheiat luna noiembrie 2020 cu rezultate slabe, dar aceasta după o perioadă destul de îndelungată de creșteri accelerate. Specialiștii din domeniu arată că una dintre cauzele...

Pandemia ne-a răsturnat obiceiurile de consum

Pandemia ne-a răsturnat obiceiurile de consum
Criza COVID-19 a făcut ca evoluția afacerilor din comerțul cu ridicata să fie mult mai slabă, după cum arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În anul pandemiei, aceste afaceri au...

Vești bune pentru șoferi. Polițele RCA vor fi decontate direct

Vești bune pentru șoferi. Polițele RCA vor fi decontate direct
Polițele RCA ar putea fi decontate direct, această clauză devenind obligatorie la cumpărare, ceea ce va duce la creșterea prețului. Această schimbare îi va liniști însă pe șoferi, nemulțumiți de faptul...

Schimbări importante în noile contracte de energie electrică. Clienții vor primi acasă un formular

Schimbări importante în noile contracte de energie electrică. Clienții vor primi acasă un formular
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat noi schimbări în procesul de contractare şi informare cu privire la ofertele furnizorilor de energie electrică, astfel încât clientul final să...

Cum utilizaţi comparatorul de oferte al ANRE

Cum utilizaţi comparatorul de oferte al ANRE
Dacă doriţi să comparaţi ofertele furnizorilor în piaţa concurenţială, ANRE vă pune la dispoziţie un comparator de oferte pe care îl găsiţi pe site-ul Autorităţii la adresa www.anre.ro. După ce accesaţi...

Cine sunt ofertanții prețurilor de chilipir pentru curentul casnic

Cine sunt ofertanții prețurilor de chilipir pentru curentul casnic
Există un „Top 5” al companiilor care furnizează electricitate și care, conform ofertelor vehiculate oficial, ar putea pune la dispoziția consumatorilor cele mai avantajoase oferte, din punctul de vedere al...

Bilanțul primilor ani de liberalizare a pieței de energie: 75% dintre clienții Enel au deja contracte concurențiale, potrivite nevoilor acestora

Bilanțul primilor ani de liberalizare a pieței de energie: 75% dintre clienții Enel au deja contracte concurențiale, potrivite nevoilor acestora
La 1 ianuarie 2021, momentul liberalizării totale a pieței de energie electrică, România avea, potrivit datelor oficiale, aproape 2,9 milioane de consumatori casnici cu contracte de furnizare la prețuri...

Consiliul Concurenţei se concentrează pe monitorizarea pieţei

Consiliul Concurenţei se concentrează pe monitorizarea pieţei
Sectorul energiei electrice și cel al gazelor naturale sunt domenii prioritare, pe care Consiliul Concurenţei le monitorizează cu atenție, având în vedere impactul pe care îl are asupra populației procesul de...

O liberalizare ratată: Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic

O liberalizare ratată: Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic
Galerie Foto După tensiunile create de modul haotic în care a fost gestionat procesul de liberalizare a pieţei de energie, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) încearcă acum să calmeze clienţii...

Bunăvoinţa furnizorilor şi false aşteptări pentru clienţi

Bunăvoinţa furnizorilor şi false aşteptări pentru clienţi
Galerie Foto Ministrul Energiei, Virgil Popescu, se declară şi el nemulţumit de actuala situaţie şi spune că a fost prelungită perioada în care poate fi schimbat contractul de furnizare. Deşi recunoaşte că cei care nu...
Serviciul de email marketing furnizat de