x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Valeriu Tabără, președintele ASAS: „Performanțele” sectorului agroalimentar înseamnă un deficit al balanței comerciale de peste 2 miliarde de euro

0
Autor: Adrian Stoica 29 Iul 2021 - 07:26
Valeriu Tabără, președintele ASAS: „Performanțele” sectorului agroalimentar înseamnă un deficit al balanței comerciale de peste 2 miliarde de euro Agerpres Valeriu Tabara
Vezi galeria foto


Deși România are un mare potențial agricol, lucru despre care ni se tot vorbește de zeci de ani, am rămas blocați în propria neputință. Suntem un importator net de produse alimentare, iar deficitul balanței comerciale a sărit de două miliarde de euro. Nici perspectivele nu arată deloc bine, în lipsa unor strategii guvernamentale menite să majoreze capacitate de prelucrare în țară a producției agricole. Până când Guvernul va conștientiza dezastrul în care se află agricultura și sectorul de prelucrare, vom continua să trimitem la export produse cu valoarea adăugată mică și să importăm produse prelucrate. Despre toate acestea, dar mai ales despre ce ar trebui făcut pentru a schimba actuala situație, am stat de vorbă cu Valeriu Tabără, președintele Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).

 

 

Rep: Pe o scară  de la 1 la 10, unde ați plasa agricultura românească din punct de vedere competitiv?

Valeriu Tabără: Pe o scară de apreciere de la 1 la 10 agricultura românească se situează, după opinia mea, pe treapta a 7-a.

 

 

Avem un potențial agricol mare, dar nu-l exploatăm. Numiți 5 măsuri-cheie pe care autoritățile ar trebui să le ia pentru a schimba situația.

 

Aș începe prin a spune că prima măsură este elaborarea unei strategii naționale a agriculturii și dezvoltării rurale, cu obiective clare pe termen mediu (2030) și lung (2050). Strategia să fie însușită politic și aprobată în Parlament. Celelalte măsuri ar fi:

 

- Reabilitarea cercetării agricole românești, astfel încât aceasta să poată oferi soluții complete pentru problemele cu care se confruntă producția agroalimentară românească;

 

- Continuarea dotării tehnice a agriculturii și producției agroalimentare;

 

- Perfecționarea tehnologiilor de cultivare în agricultură și producere în industria alimentară;

 

 - Dezvoltarea unui sistem integrat de producție agroalimentară;

 

Deși mi-ați cerut să indic doar 5 măsuri, eu am să indic mai multe măsuri care ar trebui luate. Astfel, trebuie avut în vedere:

- Dezvoltarea unui sistem de creditare și finanțare a producției agroalimentare, ținând seama de specificitatea sistemului agricol românesc;

 

 - Perfecționarea legislației care privește agricultura, producția alimentară, piața produselor agricole, legislația pieței funciare, Legea arendei, realizarea unui sistem de subvenții mai echitabil și stimulativ;

 

- Finalizarea procesului de cadastrare cantitativ și calitativ;

 

- Reformare profundă a instituțiilor din sistemul agroalimentar românesc. Redimensionarea și reproporționarea sectoarelor din sistemul agroalimentar;

 

- Eliminarea dependenței României de importul de produse agroalimentare, transformarea țării în exportator de produse alimentare prelucrate.

 

 

Cercetarea agricolă a regresat foarte mult în România, în timp ce alte țări din UE alocă resurse financiare importante pentru susținerea acestui sector. Cât pierde agricultura românească pentru că nu are în spate un sector de cercetare puternic?

Este important de știut că nu putem avea o agricultură românească performantă fără o cercetare agricolă performantă. Cercetarea agricolă științifică românească nu pot să spun că a regresat, chiar dacă în ultimii 31 de ani în puține momente s-a bucurat de atenție din partea decidenților politici. Din cauza lipsei de atenție nu a înregistrat progrese decât în puține domenii. Toate acestea fără o finanțare care să permită realizarea performanței. Au fost perioade lungi în cei 31 de ani de după decembrie 1989, când cercetarea științifică agricolă nu a primit niciun sprijin financiar, deși el era  absolut necesar pentru a permite realizarea performanțelor. În cea mai mare parte, cercetarea științifică agricolă din România s-a bazat exclusiv pe surse financiare din veniturile proprii ale unităților de cercetare-dezvoltare care, prin diminuarea suprafețelor de teren aflate în administrarea lor, s-au redus foarte mult, în unele cazuri chiar până la dispariție totală. Mai mult, pe lângă diminuarea suprafețelor de teren, de multe ori, prin abuzuri, s-au amplificat costurile cu acțiunile judecătorești de apărare a patrimoniului funciar public (peste 750 de acțiuni judecătorești la unitățile de cercetare-dezvoltare) care costă foarte mulți bani. Dincolo de banii irosiți pe aceste acțiuni, se evidențiază presiunea formidabilă care se face asupra patrimoniului public al unui domeniu de importanță deosebită pentru economia României, cercetarea științifică  agricolă.

 

Citat

 

Toate țările UE cu potențial agricol investesc în cercetarea științifică agricolă atât fonduri private, cât mai ales fonduri publice (Franța, Marea Britanie, Germania, Austria etc.). Oare noi de ce nu o facem și ne comportăm ca niște inconștienți. Nu vrem să știm că investițiile în cercetare aduc întotdeauna câștig bun.

 

 

La ora actuală, agricultura României, că urmare a lipsei de atenție pentru anumite sectoare ale producției agricole, este importator net de material biologic pentru sectoare precum cel al suinelor sau cel avicol, domeniu în care România nu mai are niciun institut de cercetare. Suntem importatori de material semincer în sectoarele vegetal (porumb, floarea soarelui, rapiță), specii horticole (legume, viță-de-vie, pomii și arbuști fructiferi), în sectorul plantelor furajere.

 

Citat

 

Apreciez că anual, numai prin importul de material biologic, România pierde un miliard de euro, la care se adaugă și alte importuri, extrem de importante pentru agricultură, care contribuie puternic la scăderea indicelui de eficiență al producției agroalimentare din România.

 

 

Nu mai reușim să scăpăm de pesta porcină africană (PPA), iar efectele acestei pandemii sunt extrem de negative. Cât de vinovate sunt autoritățile sanitar-veterinare pentru perpetuarea acestei situații?

 

Pesta porcină africană și gripa aviară de acum câțiva ani au generat o pandemie care a determinat pierderi imense în două domenii extrem de importante pentru producția alimentară: producția avicolă (carne și ouă) și producția de carne de porc.  În evoluția celor două pandemii, care au afectat și afectează grav producția în cele două domenii din sectorul zootehnic, au fost mai mulți factori determinanți ai extinderii efectului distrugător al acestora. Aș reaminti aici superficialitatea cu care au fost privite cele două pandemii de către decidenții politici, și mă refer aici la Guvern, în totalitatea lui. În mod special, o vină mare poartă  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, precum și Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Securitate Alimentară.

   

De la apariția celor două pandemii, factorii de decizie ai statul român au abordat problema ca o oportunitate de imagine personală, nevăzând că cele două pandemii reprezintă riscuri majore, nu numai din punct de vedere economic, dar și pentru securitatea alimentară a României

Factorii de decizie nu au consultat, nici în cazul gripei aviare și nici în cel al pestei porcine africane, vreun specialist român de marcă din domeniul zootehnic și sanitar veterinar. Avem încă mari specialiști, cu o vastă experiență în domeniul pandemiilor din zootehnie. Să nu uităm că România a avut unele din cele mai mari complexuri de creștere a porcilor și păsărilor din Europa și nu a avut niciodată probleme cu pandemii de tipul celor două pe care le-am avut în ultimii ani. Singura instituție care a avertizat asupra marilor probleme pe care le va provoca pesta porcină africană a fost Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.), prin Secția Științifică de Medicină Veterinară

(Prof. univ. dr. MOGA MANZAT RADU de la Facultatea de Medicină Veterinară de la Timișoara). Avertismentele venite din partea A.S.A.S nu au fost luate în seamă. S-a mers pe consultarea specialiștilor străini, spanioli și danezi, uitându-se că și în România avem facultăți de medicină veterinară cu excelenți specialiști. Rezultatul este că producția zootehnică, cea care realizează prima treaptă de valoare adăugată în producția agricolă, s-a redus foarte mult. Astăzi, producția zootehnică a României reprezintă doar 24-25% din totalul producției agroalimentare naționale. Tot ca o consecință a acestei politici, balanța comercială a României cu produse agroalimentare înregistrează un deficit care depășește 2,2 miliarde de euro, un lucru catastrofal pentru economia și securitatea alimentară a țării.

 

Casetă

 

Erori în lanț în cazul pestei porcine africane

 

„În cazul PPA toate măsurile luate de autorități au fost mai mult formale, fără efecte palpabile. S-a refuzat de către Ministerul Agriculturii dezvoltarea unor cercetări în acest domeniu în România, prin structurile A.S.A.S și ale Facultăților de Medicină Veterinară. Din păcate, în cazul PPA, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Securitate Alimentară continuă cu  măsuri falimentare nu numai pentru zootehnia românească, dar și pentru economia națională. Lichidarea efectivelor de porcine din ferme și îngrădirea creșterii animalelor în fermele mici și mijlocii sunt doar unele dintre ele. Nu aceasta este soluția. Nici Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a reacționat bine, fiind parte și el la marea vină și responsabil pentru neluarea măsurilor de reducere a vectorilor agenților patogeni (mistreți, corbi etc.), în ciuda demersurile făcute de cei afectați sau de cei care presimțeau iminentul pericol al pestei porcine africane. Din păcate, această instituție nu a luat nicio decizie, bâlbâindu-se în continuare, și nu doar în combaterea pestei porcine africane, dar și în alte cazuri, cel mai recent fiind cel al urșilor”.

 

 

Importurile de alimente cresc de la an la an. Nici actuala putere nu a demonstrat, până acum, că are soluții pentru redresarea situației. Cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei probleme?

 

Din păcate, situația cu deficitul comercial imens, peste 2,2 miliarde de euro la nivelul anului 2021, se repetă după cele din perioadele 1990-1995 și 2007-2009, când balanța comercială cu produse agroalimentare a  înregistrat un deficit catastrofal. Acest deficit comercial, care începe să pună probleme întregii balanțe comerciale a României, este generat de sectorul producției agroalimentare, deși acesta are un mare potențial de export, atât cantitativ și calitativ, cât și valoric. Din păcate, acest lucru nu este văzut de autorități și nu este bine.

Este de neînțeles cum s-a ajuns într-o astfel de situație. Cum văd eu rezolvarea problemei? Printr-un set de măsuri care să conducă la:

 

 - Creșterea cantitativă și, mai ales, calitativă a produselor autohtone;

 

- Dezvoltarea unităților de prelucrare a produselor agricole cât mai aproape de producători, poate dezvoltate chiar de către aceștia;

 

- Dezvoltarea sistemului integrat de producție agroalimentară de tip Curtici, Transavia etc. Sistemul integrat de producție agroalimentară se poate practica în orice tip de exploatație agricolă;

 

 - Organizarea sistemelor de depozitare și valorificare, crearea stocurilor de aprovizionare a pieței cu produse agroalimentare autohtone;

 

 - Creșterea exigențelor față de produsele agroalimentare din import;  

 

 - Dezvoltarea rețelelor de valorificare a produselor agroalimentare prin magazine și piețe de oportunitate înființate aproape de consumator.

 

Citat

 

Din păcate, exportăm cantitativ mult (cereale, animale vii și alte materii prime), dar cu  valoare mică și importăm produse prelucrate/transformate cu valoare adăugată mare. Ceea ce este grav, este faptul că importăm cantități mari de produse pe care noi le putem produce în țară  fără un efort deosebit (carnea de porc,  carnea de vită, produsele lactate, produse din cereale, sroturi proteice, uleiuri, furaje etc.).

 

Asocierea  micilor proprietari este încă un proces destul de lent. De ce credeți că mai există reticență, în ciuda avantajelor evidente?

 

   

Asocierea producătorilor din sistemul agroalimentar, în întregul lui, este o  mare problemă pentru agricultura românească. De fapt, în România sunt extrem de puține organizații profesionale ale agricultorilor funcționale. Asta se vede și din faptul că nicio organizație profesională agricolă nu a reușit să-și formeze o poziție clară, un statut clar și să obțină o recunoaștere internațională. Sunt organizații profesionale care nu au reușit să-și plătească nici măcar acele cotizații care le-ar fi ajutat să se reprezinte singure în organismele internaționale,  dându-le un grad mare de autonomie.

Pe de altă parte, asociațiile profesionale, cu excepțiile de rigoare, s-au transformat, nu de puține ori, în structuri de susținere a unor interese personale sau de grup care nu au fost departe de vechile C.A.P-uri. Organizațiile profesionale din agricultura românească nu s-au bazat pe programe/planuri de afaceri reale, care să ducă la realizarea unor obiective economice și de funcționare fixate prin voința membrilor asociației/cooperativei. Nici legislația nu i-a ajutat prea mult. Nu trebuie uitat că tot datorită unor interese personale și de grup nu s-au putut înființa camerele agricole, structuri de importanță majoră pentru întregul sistem agricol românesc.

Referitor la micii producători agricoli, este importantă asocierea, dar extrem de important este de a avea o politică favorabilă acestora pentru întărirea lor  din punct de vedere economic. Trebuie să înceteze presiunile de tot felul care se fac asupra producătorilor mici și mijlocii. Trebuie văzut faptul că exploatațiile agricole mici și mijlocii  au un rol fundamental în echilibrarea producției agroalimentare din România, atât cantitativ, cât mai ales calitativ.

 

Noua tehnologie a mașinilor agricole necesită oameni mai profesionalizați. Învățământul agricol românesc mai poate asigura astăzi personalul necesar pentru conducerea echipamentelor SF cu care lucrează agricultura ultramodernă.

 

Dotarea tehnică a agriculturii cu utilaje și mașini moderne, echipate cu echipamente informatizate/digitalizate cere o profesionalizare deosebită. Acest lucru nu poate fi rezolvat fără schimbări în domeniul învățământului agricol,  inclusiv a învățământului superior agronomic. Prima și cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată este instruirea practică a studenților, pentru care sunt necesare dotări tehnice de cel mai înalt nivel. Trebuie avut în vedere faptul că zona de producție reclamă faptul că absolvenții veniți din instituțiile de învățământ superior agronomic nu au pregătirea practică necesară pentru a lucra cu un randament bun și la un nivel tehnic ridicat. În perioada imediat următoare trebuie avută în vedere dotarea tehnică, la nivelul cel mai înalt, a unităților de învățământ superior pentru a putea realiza nu numai pregătirea teoretică și practică a studenților, dar pregătirea tehnică continuă a specialiștilor din domeniu. Aceste centre de formare profesională continuă se pot organiza și dota tehnic în unitățile de învățământ superior agricol, dar și în institutele și stațiunile de cercetare științifică din agricultură. Dotarea tehnică a acestor centre de instruire practică se poate face și prin accesarea de fonduri europene, introducând aceste centre pentru finanțare într-o măsură din viitorul Plan Strategic Național pentru P.A.C 2021-2027.

Citeşte mai multe despre:   valeriu tabara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă...

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”
PNDL 3, care a devenit mărul discordiei în coaliția de guvernare, a fost votat de Guvern pe repede-înainte, dar cu niște omisiuni procedurale. Nerespectarea procedurilor pentru Ordonanța de Urgență prin care se...

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...
Serviciul de email marketing furnizat de