Acum 100 de ani. Drama de la Librăria Socec

O dramă care a zguduit adânc pe spectatori s-a petrecut la librăria Socec din Calea Victoriei. O tânără, anume Elena Davidescu, a tras un foc de revolver asupra unui vânzător al magazinului, anume Iulius Duhr. Glonţul l-a lovit în frunte. Rănitul a căzut grămadă pe scânduri. În acel moment, o panică de nedescris s-a produs în magazin care, la acea oră, era plin de lume. Neştiind în primul moment de ce este vorba, lumea fugea zăpăcită, care încotro. Când publicul şi-a dat seama ce s-a întâmplat, a ridicat pe rănit şi, urcându-l într-o trăsură, l-a trimis la spitalul Colţea. Rănitul, care îşi pierduse cunoştinţa, n-a putut spune nici o vorbă. Instalat în camera de gardă a spitalului, nefericitul a murit după un sfert de oră, fără să-şi revină în simţiri. Glonţul îi perforase creierul. Personalul magazinului a dezarmat pe femeie şi a predat-o comisarului Capeleanu, de la circumscripţia 1, care a arestat-o.

Cum s-a petrecut drama
Eena Davidescu venise dimineaţa, pe la orele 10, la amantul ei, cu care avusese o discuţie aprinsă. Plecase foarte înfuriată. Pe la orele 12 jumătate ea s-a înapoiat la magazin, a căutat pe Iulius Duhr, care era în fundul prăvăliei, şi, apropiindu-se de el, fără să zică o vorbă măcar, a scos revolverul şi a tras asupra lui. După cum am spus, Duhr s-a prăbuşit la pământ. Elena Davidesu, foarte emoţionată, cu privirea rătăcită, s-a retras câţiva paşi înapoi. Un vânzător din prăvălie, temându-se de o nouă nenorocire, s-a repezit şi a dezarmat-o. Tremurând din tot corpul, criminala abia a putut îngăima: “Omorâţi-mă, duceţi-mă la puşcărie, faceţi-mi ce vreţi; ceea ce am făcut, trebuia să fac! Nu mai puteam suporta mizeria!”. (...)

Cine sunt eroii?
Iulius Duhr era un tânăr înalt, simpatic, în vârstă ca de 26 de ani. El era şeful vânzătorilor din secţiunea cărţilor străine şi avea o leafă de 400 lei lunar, ca fiind unul din funcţionarii cei mai conştiincioşi şi mai buni ai magazinului. Acum trei ani a făcut cunoştinţă cu Elena Davidescu, croitoreasă, care pe atunci avea vârsta de 16 ani. O dragoste adâncă s-a născut între cei doi tineri şi fructul acestei dragoste a fost un copil, azi în vârstă de doi ani. După un an, însă, Duhr a întrerupt relaţiile cu amanta sa. Din când în când o ajuta cu bani. Ea a fost silită atunci să intre în serviciu ca bonă la copii, iar copilul ei l-a dat în îngrijire unei familii germane. De la un timp se pare că Iulius Duhr avea de gând să îşi părăsească cu totul amanta, căreia nu-i mai da regulat nici cele necesare traiului. Vânzătorii mai declară că ei nu s-au mai certat totuşi niciodată, decât ieri, înainte de crimă (...).
Din “Universul”, 9 ianuarie 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache