Astăzi e ziua ta... Mircea Vintilă!

"Brambura pe drumurile vieţii" şi "Am cântat mai rău, mai bine/ Ce am în suflet şi în gând/ Vreau să ştiu ce e cu mine/ Ce rost am pe acest pământ" sunt versurile care se potrivesc cel mai bine cu destinul său. Mircea Vintilă împlineşte astăzi 60 de ani.

"Este o perioadă foarte bună de cântat prin cluburi. Nu pot să fac altceva decât să cânt, să compun cântece pentru un album nou, pentru că trebuie şi pentru că lumea aşteaptă cam de mult timp. Pregătesc un spectacol care o să fie filmat şi imprimat pe un DVD. Este multă muncă, dar sunt în formă, aşa că nu sunt probleme. În ultimii zece ani mi-am serbat ziua de naştere pe scenă. S-a întâmplat «o dată în viaţă» să cânt şi să-mi serbez ziua de naştere la LAS VEGAS. Vai ce bine a fost! Anul acesta nu o să cânt, o să fiu pe drum, mă întorc de la spectacol şi sper să ajung cât mai repede acasă ca să primesc cadouri.

 

Am ascultat într-o seară o emisiune la radio a lui Cornel Chiriac, în care l-a prezentat pe Bob Dylan. Era pentru prima oară când am ascultat acest gen muzical, m-a fermecat cu totul şi mi-am dat seama că pot să fac şi eu aşa ceva. Tatăl meu mi-a făcut cadou o chitară spaniolă cu corzi de plastic, pe care o cumpărase de la un prieten. Am ieşit cu chitara mea în parc, acolo mă întâlneam cu prietenii şi cântam. Aşa s-au născut primele cântece şi prietenii au fost primii mei spectatori. Le sunt recunoscător şi le mulţumesc părinţilor mei pentru educaţia muzicală primită. Omul noului mileniu vine în număr foarte mare la spectacolele noastre. El redescoperă cântece compuse cu mult timp în urmă, dar este dornic să asculte şi noutăţi.

 

Este bine că cei care fac parte din spectacolul «JURASICK FOLK» sunt în formă şi sunt prezenţi pe scenă în mai toate spectacolele, dar nu este suficient numai asta. Mă interesează şi sunt atent la cei care vin din urmă şi care trebuie să-şi susţină spectacolul propriu, nu să cânte două cântece la festivaluri şi la emisiuni de radio sau tv. Alina Zaharia şi Daniel Iancu sunt două nume importante pentru Folk.

 

Am venit în Cenaclul Flacăra în 1973 şi am rămas nouă ani. Acolo era de fapt o scenă care a strâns toţi «greii» folkului plus alte găşti care se formau. Cu domnul Adrian Păunescu am lucrat atunci cântece care se cântă şi astăzi în orice colţ de ţară şi în comunităţile româneşti din străinătate. Cu Grupul Poesis plec în turneu de cinci spectacole în Canada şi sălile sunt deja ocupate. Amintirile din perioada Folk, din perioada Cenaclului Flacăra, din perioada Pasărea Colibri şi din perioada Brambura sunt atât de multe, de frumoase şi hazoase încât cu greu pot fi  spuse. Trebuie o stare specială ca să poată fi povestite şi oricum ele îşi pierd din valoare atunci când sunt scrise, şi nu trăite.

Nu trebuie să se mai nască alt Mircea Vintilă. Este bine că EXIST."