Luni 19 septembrie 2005

"A apucat luna cu dintii"
- a incercat un lucru care nu se poate.

Sf. Mucenici: Trofim, Savatie si Dorimedont

Sf. Ianuariu

Sf. Trofim, Sabatiu si Dorimedon

Astazi, intreaga Ortodoxie ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont. Acestia au trait pe cand la Roma imparatea Probus si crestinii erau prigoniti. In Antiohia stapanea dregatorul Eliodor. Cand se savarsea praznicul zeului Apolo, au venit in acea cetate doi crestini, Trofim si Savatie. Si, vazand praznuirea cea pierzatoare de suflete a paganilor, n-au voit sa intre si sa se veseleasca cu dansii, zicand: "Suntem crestini si nu se cade noua a veni la ospeti pagane". Acestea auzindu-le Eliodor, indata a poruncit ostasilor sa-i prinda si sa-i inchida in temnita. Aflandu-se in acel loc, au cunoscut un tanar crestin, din sfatul cetatii, care in taina cerceta pe cei raniti pentru credinta, in inchisoare. Numele lui era Dorimedont si, deconspirat, a fost ucis impreuna cu Trofim si Savatie.

In Romania

1924 - Inginerul roman Aurel Persu breveteaza, in Germania, inventia unui automobil aerodinamic fara diferential;

1939 - Are loc, la Jebel (judetul Timis), o intalnire intre ministrul roman, Gr. Gafencu, si cel iugoslav, Al. Cinkar Markovic, in cursul careia s-a cazut de acord asupra necesitatii atragerii in Intelegerea Balcanica a Bulgariei, cu respectarea de catre aceasta a angajamentelor si obligatiilor asumate de celelalte trei state membre. Proiectul a esuat din cauza opozitiei guvernului grec si a refuzului Bulgariei de a intra in Intelegerea Balcanica;

1967 - Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Corneliu Manescu, este ales presedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU;

1977 - Decret privind unele masuri pentru atrage- rea personalului la locurile de munca productive din subteran;

In lume

1356 - In lupta de langa Poitiers, in timpul Razboiului de 100 de ani, armatele engleze au obtinut victoria asupra armatei franceze de cavaleri;

1944 - Se semneaza armistitiul intre Finlanda si Uniunea Sovietica.

1948 - Actorul Jeremy Irons;

1975 - Fotbalistul Laurentiu Aurelian Reghecampf.

La 19 septembrie 1887, s-a nascut fizicianul Eugen Badarau. El a studiat ingineria, timp de doi ani la Techniche Hochschule, din Graz. A absolvit, in Italia, in 1911, Facultatea de Fizica a Universitatii din Pisa. Teza de doctorat in fizica, cu titlul "Constanta dielectrica a gazelor si a amestecurilor gazoase", a sustinut-o cu profesorul Batelli, in laboratorul caruia si lucrase. In 1914, pleaca din Italia in Rusia, la Sankt Petersburg, unde a functionat ca asistent si profesor de Fizica. A revenit in Romania in 1921 si a fost, pana in 1934, profesor si decan al Facultatii de Stiinte a Universitatii din Cernauti si director al Institutului de Fizica Experimentala, afiliat Universitatii. Eugen Badarau a fost membru fondator al Academiei de Stiinte din Romania, membru al Academiei Romane, fondatorul scolii romanesti de descarcari electrice in gaze si de fizica plasmei. A fost distins cu titlul de om de stiinta emerit.

Prin expresia "A da sfoara in tara", limba romana pastreaza amintirea sistemului de anuntare a dusmanilor prin aprinderea focurilor pe inaltimi. Fumul focurilor ridicat in atmosfera era dus in directia adierii vantului, lasand nori alburii sau cenusii pe cer. Tragice spectacole prevesteau aceste sfori de fum! Vaietele si tipetele, sunetele buciumelor si clopotelor insemnau inceputul calvarului. Truditi, in scurtele momente de odihna, oamenii priveau din nou cerul, de data aceasta sa vada daca este rost sau nu de ploaie ca sa se faca bucate pentru iarna. Uneori era semn de seceta si atunci samanta, ca sa rodeasca, trebuia udata mai mult cu sudoarea muncii; alteori era semn ca plugul trebuie lasat in brazda, graul nesecerat, via si porumbul neculese pentru a cauta, prin fuga, salvarea vietii. Paza drumurilor era organizata de fiecare colectivitate sateasca aflata in lungul cailor de comunicatie, pasurilor si trecatorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunta din sat in sat, prin focuri aprinse in inaltimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toaca sau clopot de biserica: "Pe movile se aprindeau focuri cand veneau turcii si tatarii. Asa se anunta, din movila in movila" (Vladesti, jud. Galati); "Straja satului se gasea pe Dealul Viilor. Cand veneau turcii pe timp de seceta, se vedea praful de la distanta. Se suna din corn si se facea foc" (Gheraseni, jud. Buzau); "Din Valea lui Patru se urca la Tocatoare. Acolo bateau mosnegii ai batrani toaca de lemn cand veneau turcii" (Plopsoru, jud. Gorj). (Profesor Ion Ghinoiu)