Miercuri 12 octombrie 2005

"Calauza noastra si alta poteca stie"
- se zice pentru povatuitorii buni.

Sf. Mucenici: Prov, Tarah si Andronic; Cuviosul Cosma, Episcopul Maiumei

Sf. Serafim, calugar

Sf. Prob, Tarah si Andronic

Praznuiti astazi, Sfintii Mucenici Prov, Tarah si Andronic au trait in timpul imparatiei lui Diocletian. Tarah era ostas roman, inaintat in varsta, Prov era din Tracia, iar Andronic era din cetatea Efesului. Toti trei au fost prinsi ca sunt crestini in timp ce se aflau in cetatea Pompeiapole. Au fost dusi la judecata dregatorului Flvian. Ei nu s-au temut de consecinte si au marturisit pe Hristos. Din porunca dregatorului, sfintii au fost supusi la chinuri: li s-au sfaramat falcile, li s-au smuls dintii, au fost batuti, insa nu si-au lepadat credinta. In cele din urma au fost lasati prada animalelor salbatice, insa acestea nu s-au apropiat de ei. Au fost ucisi de lovitura sabiei.

In Romania

1449 - Batalia de la Tamaseni, pe Siret; Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun si al Doamnei Marena, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, il infrange pe Alexandrel si devine domn al Moldovei;

1863 - Guvern de orientare liberala, sub presedintia lui M. Kogalniceanu. Perioada cea mai rodnica a reformelor radicale din timpul domniei lui Al.I. Cuza;

1940 - Sosirea la Bucuresti a conducerii Misiunii militare germane (generalii Erik Hansen si Wilhelm Speidel), in urma deciziei lui Hitler (19 septembrie) de a da curs cererii formulate inca de Regele Carol al II-lea si reinnoita de generalul Antonescu de a trimite in Romania o misiune militara. Oficial, scopul ei era de a instrui Armata Romana potrivit noilor metode si tehnici ale razboiului; in fapt, trupele germane trebuia sa asigure paza campurilor petrolifere si sa exercite un control discret asupra regimului de la Bucuresti, in perspectiva confruntarilor cu URSS;

1944 - Eliberarea de catre trupele romane si sovietice a orasului Oradea.

In lume

1924 - A murit scriitorul Anatole France (n. 1844);

1999 - Lovitura de stat in Pakistan.

1904 - Ding Ling, scriitor chinez (m. 1986);

1935 - Tenorul Luciano Pavarotti.

La 12 octombrie 1872, decret imperial privind infiintarea Universitatii din Cluj cu patru facultati: Filozofie si Litere; Matematici si Stiintele naturii; Drept; Medicina. La capatul primului razboi mondial, pe fondul Marii Uniri, universitatea clujeana, asemenea universitatilor din Strasbourg si Bratislava, a fost preluata de autoritatile statului, devenind o institutie a Romaniei intregite. La 12 mai 1919 se constituie Universitatea romaneasca din Cluj, ale carei cursuri le inaugureaza, la 3 noiembrie 1919, Vasile Parvan, cu prelegerea "Datoria vietii noastre", pentru ca la 1 februarie 1920 Regele Ferdinand I sa o proclame solemn. Noua universitate era asezata de catre suveranul Romaniei sub semnul devizei: "Inchinat adevarului, pe cai de dreptate - singurele care duc la concordia dintre diferitele semintii ale lumii - acest asezamant de inalta cultura va putea fi de folos neamului si umanitatii (...)."

Calatorii, in special mestesugarii si negustorii, porneau la drum grupati pentru a se apara impotriva hotilor, pentru a se orienta pe drumurile de tara si a se ajuta la trecerea apelor mari. Drumetiile lungi isi aveau legile lor etice. Daca un mestesugar isi vindea mai repede produsele, acesta prelua o parte din activitatea de negot a celorlalti tovarasi de drum sau ii astepta intr-un anume sat pentru a se reintoarce impreuna acasa. Plecarea mestesugarilor la drum lung pentru vinderea produselor lucrate si cumpararea pe bani sau prin schimb in natura (trocul) a produselor care le lipseau era pregatita cu mare atentie. Se luau toate masurile de aparare impotriva atacurilor neprevazute, in primul rand se intovarasau intre ei, de unde avea sa ramana in limba romana expresia "A-ti alege tovaras de drum", se luau alimente pentru calator si furaje pentru animalele de tractiune, vase pentru gatit mancarea, in primul rand ceaunul de mamaliga, unelte pentru reparat caruta. Masuri suplimentare de precautie se luau pentru a scapa de talhariile de pe drumul Bucuresti-Ploiesti, care traversa Padurea Vlasiei. Experientele triste avea sa se cristalizeze in cunoscuta zicala "A jefui ca in Codrul Vlasiei". Despartirea de familie si de cei dragi se desfasura dupa un anumit ritual care, printre altele, reprezenta pregatirea psihica a drumetului pentru infrangerea greutatilor. Urarea "Drum bun!", pe care o adresam astazi celor care calatoresc cu cele mai sigure mijloace de transport, avea intelesul si importanta unei formule magice. (Profesor Ion Ghinoiu)