Este ziua 260 a anului
Au mai ramas 105 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Lasa cainii sa te latre"
- lasa lumea sa vorbeasca si vezi-ti de treaba.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
In timpul imparatului romanilor, Adrian, traia la Roma o femeie cu numele Sofia. Aceasta inteleapta Sofia a nascut trei fiice, carora le-a pus numele celor trei virtuti evanghelice. La scurt timp insa, a ramas vaduva. O data cu inaintarea in varsta, fiicele Sofiei au invatat cartile proorocilor si ale apostolilor. Antioh le-a parat imparatului Adrian, "cel care era impotriva crestinilor". Acesta a poruncit sa fie ucise.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
Sambata, 17 septembrie Duminica, 18 septembrie In lume Sambata, 17 septembrie Duminica, 18 septembrie |
NASCUTI LA 17 septembrie
|
|
NASCUTI LA 17 septembrie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 18 septembrie 1831, a murit, la Craiova, poetul Vasile Carlova, in urma unei boli infectioase. A fost ingropat in curtea Bisericii Madona Dudu. S-a nascut la Buzau, in anul 1809, in familia medelnicerului Ionita Carlova, fost ispravnic de Buzau, descendent al unei familii de boiernasi. Dupa moartea timpurie a parintilor, este crescut de o sora a mamei. Are ca tovaras de invatatura pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a invatat limba greaca si limba franceza. A debutat cu o traducere dupa "Hero si Leandru" a lui Musaios si a poemului "Zaire" a lui Jean Jacques Voltaire. A scris "Pastorul intristat", poezie publicata in Curierul Romanesc. In 1828, scrie "Ruinurile Targovistei", tiparita la 20 martie 1830, in aceeasi gazeta, cu o prezentare a lui Heliade Radulescu, care ii menea un stralucit viitor literar: "Geniul sau cel poetic fagaduieste mult pentru limba romaneasca, cea atat de frumoasa subt pana lui".
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Traditiile populare inregistrate pentru Atlasul Etnografic Roman amintesc de carul de bejenie cu doua oisti, de luntrile cu care se transportau in balta vitele si alimentele, de gropile in care se ascundeau bucatele, de rasnita nelipsita din inventarul cu care se pornea in bejenie: "Se puneau rasnita si putina cu branza in car, luau vitele si fugeau in codru" (Oancea, jud. Galati); "Caruta avea doua protapuri. Puneai rasnita si boabele in caruta si fugeai in Padurea Seaca. In caruta rasneai boabele pentru mamaliga" (Scornicesti, jud. Olt); "Cand veneau turcii, puneau rasnita in coada carului si fugeau la Rapa Sanilii. Stateau acolo pana plecau turcii" (Vladesti, jud. Galati); "Fiecare gospodar avea luntre. Punea in ea rasnita, cerealele si mergea pe balta la Prut, pe granduri. Daca se terminau boabele, veneau noaptea la groapa de bucate si luau altele. Duceau acolo si vitele"; "Se ascundeau cerealele in gropile de bucate si fugeau in codru" (Oancea, jud. Galati). Ingrozit de jefuirea Targovistei de catre turci, Paul de Alep si alti clerici sirieni au urmat si ei pilda romanilor: "Noi trimisesem inca mai dinainte toate lucrurile noastre in munti, prin mijlocirea si increderea acelui staret. El daduse tutu-ror cetelor de tarani care locu-iau in acei munti cate o boccea, doua sau trei, cu lucruri ale noastre... ca sa le pastreze sau sa le ascunda in pesteri si in tainite, in varful muntilor, stiute si cunoscute numai de ei". Marturii scrise ne-au lasat si alti calatori straini.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|