Este ziua 267 a anului
Au mai ramas 98 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" Treburile ce le
poti face dimineata
nu le poti face
toata ziua"
- ne invata sa nu pierdem vremea.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Crestinii o praznuiesc astazi pe Mucenica Tecla. Aceasta, vazand minunile savarsite de Apostoli, statea sa asculte invataturile acestora. Mucenica Tecla si-a promis din acel moment sa isi pastreze fecioria pentru dragostea lui Hristos. Niste tineri, imbatati de vin si sfatuiti de vrajitori, au mers la dansa aprinsi de pofta si ganduri spurcate. Fecioara
s-a rugat la Domnul sa o izbaveasca. Deodata, un munte de piatra s-a ridicat in fata ei, primind pe sfanta inlauntru.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
Sambata, 24 septembrie In lume Sambata, 24 septembrie |
NASCUTI LA 24 septembrie
|
|
NASCUTI LA 25 septembrie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 25 septembrie 1826, a avut loc semnarea Conventiei ruso-turce la Akkerman (Cetatea Alba), prin care se confirma clauzele Tratatului de pace de la Bucuresti (mai 1812). In ceea ce priveste Tarile Romane, Conventia prevede: alegerea de catre Divan a domnilor pamanteni pe o durata de sapte ani, cu asentimentul Rusiei si Portii Otomane, scutirea Principatelor de plata haraciului pe timp de doi ani si fixarea acestuia potrivit hatiserifului din 1802, libertatea comertului sub rezerva asigurarii aprovizionarii Portii cu grau. Conventia, prin prevederile ei, semnifica o relativa restrangere a dominatiei Imperiului Otoman asupra Tarilor Romane, acestea revenind la vechea lor autonomie. Pe acest fond se intensifica, insa, amestecul Rusiei in treburile interne ale Tarilor Romane. Conventia nu este respectata de Poarta, fapt care va duce la izbucnirea unui nou Razboi ruso-turc (1828-1829).
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Miscarile de du-te-vino ale turmelor intre munte si campie, pe trasee fixate din vremuri imemorabile, au generat Drumurile oilor atestate frecvent de toponimia romaneasca. Legendele populare cauta sa explice originea acestor drumuri: "Plecand ciobanii cu oile din munte la ses, a ramas acolo o oaie schioapa singura. Aceasta a plecat pe urmele celorlalte si
le-a ajuns in Balta. De aceea i se zise drumul oii"; "Turcii jefuind tara au luat si un miel de la o oaie. Oaia s-a luat dupa ei zbierand si tragandu-si coada pe pamant a format o dara numita apoi drumul oilor"; "O oaie s-a ratacit in Balcani si s-a intors singura acasa, in Carpati. De aici a ramas numele de drumul oii; "Se zice asa, deoarece o oaie a ramas cu mieii sai de card, la balta si a mers singura pana la munte"; "Un cioban a adormit si si-a pierdut oile. Cand s-a trezit, a pornit sa-si caute oile. Mergand pe drumul oilor, pana le-a gasit". Drumurile pastorale erau cunoscute sub diferite denumiri: Drumul Oii, Drumul Lanii (satul Caraula, jud. Dolj), Drumul Untului era un drum care traversa fostele judete Teleorman si Vlasca pentru a ajunge la Giurgiu, Drumul Putinei cu Branza atestat la Matau, jud. Arges, Drumul Mocanesc, Drumul Albanilor, Plaiul Oilor si altele. Intrucat pastoritul transhumant care le-a creat a disparut, amintirea lor e pastrata de toponimie. Pe drumurile pastorale ciobanii ridicau cruci de piatra ce serveau la orientarea turmelor si aprecierea distantelor prin zilele si saptamanile de mers.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|