Este ziua 245 a anului
Au mai ramas 120 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Carnatul lung e bun, dar datoria lunga, bai"
- caci te stoarce de ramai sarac lipit.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Parintii Sfantului Mucenic Mamant au fost aruncati in temnita de dregatorul Faustus. Tatal sau, Teodot, se ruga Domnului pentru moarte decat sa se lepede de credinta din pricina chinurilor. Si a fost auzit de Dumnezeu si a murit, iar Rufina, urmand pe sotul ei, dupa ce a nascut pruncul, a murit si ea. Copilul ei a fost crescut de Amia. Multa vreme copilul zicea numai mama, de aceea s-a si numit Mamant. Crescand, a fost silit sa aduca jertfe idolilor. Pentru ca a refuzat, a fost chinuit, dar ingerii l-au salvat si l-au dus pe munte. In cele din urma, paganii l-au prins, l-au chinuit, iar la sfarsit l-au strapuns cu sulita, si asa si-a gasit sfarsitul.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 2 septembrie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 2 septembrie 1442 a avut loc Lupta de pe Ialomita. O importanta oaste otomana, comandata de beglerbegul Rumeliei "Hadim" ("Eunucul") Sehabeddin pasa (zis si Kula Sahin), este trimisa de sultanul Murad al II-lea cu intentia de a razbuna infrangerea pe care a suferit-o Mezid Beg si de a transforma Tara Romaneasca in provincie a Imperiului Otoman. Dupa ce au trecut Dunarea pe la Nicopole, otomanii s-au indreptat spre Targoviste, capitala tarii, in timp ce domnul Basarab al II-lea s-a retras spre munti, in asteptarea ajutorului transilvanean. Intelegand gravitatea situatiei, Iancu de Hunedoara a patruns in Tara Romaneasca in fruntea ostirii sale si, la 2 septembrie, intr-un loc muntos, pe cursul superior al raului Ialomita, a atacat si zdrobit grosul armatei lui Sehabeddin, care a suferit mari pierderi umane si materiale, putini dintre invadatori reusind sa scape si sa se salveze.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Septembrie este luna a saptea in Calendarul roman cu inceput de an la 1 martie, luna a noua in Calendarul iulian (Stilul vechi) si gregorian (Stilul nou) cu inceput de an la 1 ianuarie si luna intai in Calendarul biblic cu inceput de an la 1 septembrie. Luna septembrie este numita de romani Rapciune, cu inteles de racire a timpului, ca in zicala "In luna Rapciuni / Cad copiii pe taciuni!", adica se strang in jurul focului, si Vinitel sau Vinimeriu, caci este timpul culesului vitei-de-vie si stoarcerii strugurilor pentru vin. Spre deosebire de Anul Nou oficial (1 ianuarie), Anul Nou agrar (9 martie), Anul Nou pastoral (23 aprilie), Anul Nou viticol (2 februarie), Anul Nou biblic are mai putine obiceiuri de innoire a timpului. Numai ziua de 1 septembrie cuprinde cateva specifice Anului Nou: era favorabila observatiilor si prorocirilor meteorologice si climatice; se aprecia daca anul va fi secetos sau ploios, sarac sau imbelsugat dupa stadiul de dezvoltare a larvelor unei insecte care creste in asa-numitele gogosi sau mere pe fata inferioara a frunzelor de stejar. Pana in secolul al XVIII-lea curtea domneasca si biserica foloseau ca an oficial pe cel biblic, care incepea la 1 septembrie. Anii se numarau "de la crearea lumii", presupusa a fi avut loc cu 5.508 ani inainte de nasterea lui Iisus. Pentru a afla un anume an crestin trebuia ca din totalitatea unei date sa se scada 5.508 ani, daca evenimentul ce interesa se petrecuse intre 1 ianuarie si 31 august, si 5.509 ani, daca evenimentul se consumase intre 1 septembrie si 31 decembrie inclusiv. (Profesor Ion Ghinoiu)
|