Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vorbind despre zvonurile din jurul Eurovisionului conform cărora unele ţări au trimis în mod deliberat melodii care nu au nicio şansă de a câştiga, un jurnalist de la The Guardian, deşi nu vrea să sugereze care ar fi aceste state, spune însă că "Rusia, România şi Finlanda ar trebui să-şi plece capetele de ruşine".
Jurnalistul britanic mai notează că, "în ceea ce priveşte săraca Grecie, numeroase postări ale grecilor de pe multe site-uri despre Eurovision le cer votanţilor să nu-l pedepsească pe cântăreţul lor pentru planul de salvare (deşi, ascultându-i cântecul, nu acela va fi motivul pentru care nu vor câştiga)".The Guradian mai relevă că Eurovisionul din acest an este puternic afectat de criza financiară, ceea ce înseamnă că unele ţări trebuie să-şi ţină cheltuielile sub control.
În opinia jurnalistului britanic, 'vina' este a Danemarcei. Timp de ani de zile, Eurovisionul a fost un test pentru noua televiziune şi tehnologie digitală ambalat sub forma unei competiţii muzicale. Apoi, în 2000, Danemarca a organizat concursul pe un stadion cu un public de 39.000 de persoane. De atunci s-a declanşat o competiţie de la an la an pentru un Eurovision tot mai mare şi mai bun. Cu spectacole de trei ore întinse pe o săptămână, cu 39 de participanţi şi un număr incalculabil de jurnalişti din întreaga lume, concursul a devenit un coşmar logistic şi este surprinzător de scump. NRK, principalul post de televiziune din Norvegia, cheltuieşte circa 23 de milioane de lire sterline pentru găzduirea sa.
O parte din aceste sume enorme poate fi recuperată (sponsorizare, bani din transmisiuni, vânzări de bilete), însă în principal este costul pentru a face paradă în faţa Europei timp de o săptămână. Se pare, însă, că criza financiară a făcut ca dorinţa de a face paradă să devină un lux pe care multe ţări europene nu şi-l mai pot permite, notează The Guardian, citat de Agerpres.
Muntenegru şi Andora s-au retras din cauza costurilor, la fel ca Ungaria, aparent la cererea FMI. Lituania ezita de asemenea asupra acestui lucru înainte ca o companie privată să vină în autor şi să plătească costul participării.
Nu este vorba însă numai despre costul participării, mai scrie jurnalistul britanic. Extrem de puţine ţări par cu adevărat că vor să câştige şi cheltuiesc bani pe care pur şi simplu nu îi au. Dacă anul trecut, concurentul britanic a fost ales în urma unui proces uriaş de selecţie şi a fost trimis ulterior într-un amplu turneu prin Europa pentru a câştiga sprijin, în acest an concurentul Marii Britanii a fost selectat în urma unui spectacol de 90 de minute într-o vineri seară când nimeni nu s-a uitat la televizor.
Lucrurile nu sunt mai bune nici în ceea ce priveşte alte ţări, mai notează publicaţia citată. Franţa, reprezentată în 2009 de divina Patricia Kaas, foloseşte în acest an aceeaşi melodie pentru Eurovision şi pentru Cupa Mondială. Spectacolele de selecţie din întreaga Europă au fost reduse în dimensiune sau chiar anulate, fiind înlocuite de selecţii interne.
