Raptul tezaurului României, dovedit cu documente rusești

Contenciosul româno-rus are de mai bine de un secol un punct ce revine constant, cu mare rezonanță în spațiul public: Tezaurul României trimis la Moscova și blocat de autoritățile bolșevice. Partea rusă nu vrea să recunoască raptul colosal și ascunde documentele care atestă că 91,5 tone de aur fin din rezerva Băncii Naționale a României și bunuri culturale de imensă valoare au fost trimise spre păstrare în Rusia în anii 1916 și 1917. Ilie Schipor, istoric militar și diplomat român, a reușit să pătrundă în arhivele rusești și scoate acum la lumină documente inedite, de excepțională valoare, care sparg secretomania care a acoperit informațiile despre destinul real al  aurului României deținut abuziv de către sovietici.

Lucrarea „Destinul Tezaurului României. Argumente din arhivele ruse”  deschide o perspectivă nouă în abordarea discuțiilor cu partea rusă în problema mereu spinoasă a bunurilor Băncii Naționale a României însușite fără drept de Rusia. Cele 162 de documente publicate, din care 120 sunt inedite, atestă fără putință de contestare drepturile României asupra valorilor trimise pentru păstrare la Moscova, sub protecția unor angajamente ferme ale autorităților din Rusia. Timp de 9 ani, autorul lucrării a studiat șase dintre cele mai importante arhive de stat ale Federației Ruse, reușind să identifice și să obțină informații documentate și autentificate în fotocopii. Istorici cu mare autoritate, diplomați, buni cunoscători ai relațiilor româno-ruse, au fost unanimi în a aprecia că lucrarea lansată sub egida BNR are o valoare practică excepțională pentru că, pe baza ei se poate scoate din punctul de congelare activitatea comisiei mixte româno-ruse a istoricilor care studiază problema Tezaurului. Comisia a fost înființată în baza Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă, semnat la Moscova în 4 iulie 2003. Partea rusă a ezitat mereu să facă apel la documente istorice din propriile arhive secretizate și a ocolit sub diverse pretexte să accepte evidența faptelor. Acum, multe din supozițiile logice factuale avansate de partea română în discuțiile și cercetările privind Tezaurul Băncii Naționale a României depus la Moscova devin consistente, sprijinite pe documente semnate, pe angajamente și acte parafate de Rusia, menționa dr. Cristian Păunescu. Aspecte substanțiale privind „cheia” în care va fi citită și valorificată lucrarea apărută în Editura Oscar Print au fost prezentate în dezbaterea de la lansarea ei de profesorii Ioan Bolovan, actualul copreședinte al comisiei româno-ruse de istorici, și de Ion Calafeteanu, istorici cu puternic prestigiu științific.

Evacuarea tezaurului, făcută sub presiunea rusă

Dr. Ilie Schipor a fost mai mulți ani ministru consilier la Ambasada României la Moscova, timp folosit pentru identificarea a zeci de mii de documente referitoare la militarii  români ajunși în prizonieratul sovietic (1941-1956), victimele române ale represiunii staliniste (1937-1938), emigrația politică românească în Uniunea Sovietică (1919-148), agentura sovietică creată în diviziile de voluntari români și - nu în ultimul rând - Tezaurul României sechestrat, în ianuarie 1918, la Moscova. Autorul a prezentat în cadrul evenimentului de lansare a lucrării privind Tezaurul modul de lucru din timpul documentării la Moscova, dificultățile de acces la documentele esențiale, scoase din  circuitul public sau rapid secretizate de autoritățile ruse atunci când simțeau „riscul” de a fi descoperite de istoricul român. „M-am străduit ca în această lucrare să ofer cât mai multe informații posibile privind inițierea de către partea rusă a operațiunii de evacuare la Moscova a Tezaurului României; sechestrarea de către puterea sovietică a Tezaurului BNR, a bunurilor patrimoniale, cultural-artistice și arhivistice românești; transferarea în afara Moscovei și revenirea aurului românesc în depozitele de la Kremlin; risipirea succesivă și devalizarea finală de către URSS a Tezaurului BNR”, scrie autorul în Argumentul care deschide lucrarea. Un aspect esențial, contrar opiniilor vehiculate în istoriografia română, relevat de Ilie Schipor, este că evacuarea valorilor Băncii Naționale a României s-a făcut din inițiativa și chiar la presiunea autorităților guvernamentale și militare ruse. Documentele prezintă corespondența secretă care susține această nouă teză ce schimbă percepția asupra deciziilor guvernului Brătianu și ale Casei Regale și răspunde la o permanentă și grea întrebare: de ce a fost dus Tezaurul la Moscova? 

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară

Blestemul aurului românesc

Publicul larg, dar și istoricii avizați găsesc în lucrare informații de mare valoare, inedite, privind acțiunile coordonate de Lenin, care devenise principalul contabil și administrator al bunurilor românești sechestrate. O opinie care prinde contur, bazată pe aceste documente, este că Lenin intenționa să facă trocul Tezar contra Basarabia, adică să gestioneze două valori imense care nu aparțineau Rusiei bolșevice. Un alt capitol incitat (Oameni, locuri, mituri) prezintă blestemul aurului românesc care i-a urmărit pe cei care au avut contact direct și au participat la raptul de mari proporții al Tezaurului.

Mugur Isărescu: optimism prudent 

Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a făcut o evaluare a evenimentului organizat în spațiile neconvenționale din Parcul cu Platani, în afara sediului central, protejat de măsuri stricte de securitate sanitară. Referindu-se la tema Tezaurului, Mugur Isărescu a spus: „Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar reamintesc că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituțiilor care și-au pierdut averea în 1916 și 1917, dar și a istoricilor care, după 1990, au avut posibilitatea de a se pronunța, indiferent de felul în care se desfășurau demersurile din punct de vedere politic și diplomatic. Începând cu 1991, timp de 30 de ani, noi, cei de la BNR, am organizat numeroase dezbateri asupra acestei teme, străduindu-ne să transmitem mesaje obiective și comentarii istorice bine documentate. Acum, mesajul nostru rămâne același: Banca Națională este deschisă propunerilor Comisiei și privește cu optimism prudent evoluția ulterioară a evenimentelor”.

Mugur Isărescu este purtătorul angajamentului preluat de fiecare guvernator la numirea în funcție să înscrie ca sarcină de căpătâi recuperarea Tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova