x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Banii şi democraţia

0
Autor: Dan Constantin 08 Aug 2011 - 21:00
Parlamentul britanic s-a format ca institutie atunci cand a avut un rol de control al cheltuielilor regelui. Embrionul a aparut in 1295, cand Eduard I a convocat "Magnum Concilium" pentru a obtine o legiferare a contributiei tuturor starilor la bugetul aflat in pana de bani. Putem considera ca inceputul democratiei este legat de bani si marcheaza "startul" datoriilor suverane.

Cum percep parintii fondatori ai Americii relatia dintre de­mocratie si bani?
"Cred ca institutiile bancare sunt mai periculoase decat ar­matele invadatoare. Daca poporul american va permite bancilor private sa controleze moneda, bancile si corporatiile din jurul lor vor spolia oamenii de avutul lor si copiii lor vor ajunge pe strazi" – scria Thomas Jefferson.

Benjamin Franklin explica re­volutia din coloniile americane astfel: "Refuzul Regelui George al III-lea de a permite coloniilor sa opereze un sistem monetar onest, care elibera omul de rand din ghearele manipulatorilor financiari, a fost, probabil, cauza primara a revolutiei".

S-au schimbat in esenta mecanismele care pun in miscare sau care blo­cheaza societatea? Politica func­tioneaza cu bani, are o foame nes­ta­vi­lita de fonduri. Statul se imprumuta pentru a-si onora facturile si a asigura promisiunile electorale ale celor care ajung la butoanele puterii. In ultimele decenii, politicienii au ales un drum simplu sa gaseasca bani: pentru finantarea deficitelor emisia de obligatiuni de stat care sunt, in opi­nia cumparatorilor, cele mai si­gu­­re investitii. Simplu, dar… periculos. Bula datoriilor de stat a ajuns in prag de explozie. Nu doar in Europa, ci si in Statele Unite. Depozitul cel mai de incredere – bonurile de tezaur emise de Guvernul SUA – a de­ve­nit nesigur, in cascada, toate in­ves­ti­ti­i­le in asemenea instrumente decat in rangul de incredere. Banca Centra­la Europeana incearca sa stabilizeze piata pentru datoriile statelor din zona euro. Bunastarea subventionata in exces trebuie mentinuta la o cota care sa nu-i prabuseasca pe politicienii care s-au rotit la conducere. Banii devin tot mai scumpi, iar lipsa lor poate determina plecarea de la con­ducere a sefilor de state si de gu­verne care nu reusesc sa mentina in functiune mecanismul promisiunilor electorale. Prosperitatea aduce casti­guri la vot, recesiunea schimba guvernele. Presedintele BCE, Jean Claude Trichet, sub presiunea lui Sarkozy si Merkel a luat decizia sa intervina pentru aparenta salvare a datoriilor cele mai subrede – ale Italiei si Spa­niei. Nu au crescut datoriile ca ur­ma­re a deciziilor democratice? Cum sunt introduse restrictiile bugetare? Cu bastonul, cu gazele lacrimogene! Cine decide unde sunt banii scumpi si unde sunt portile pentru banii ieftini. Decide cumva Parlamentul Eu­ropean, a intervenit Comisia Europeana in aceasta criza? Bugetul UE se formeaza prin contributii na­ti­o­na­le. Daca unele economii schi­oa­-pa­ta sau sunt amenintate de faliment, cum functioneaza principiile democratice in interiorul Uniunii?

Criza erodeaza puternic si de­mo­cratia, iar fluxurile de bani, stram­to­rate, vor deschide calea unor decizii care miros a dictatura.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de