Să învăţăm să ne exprimăm corect în romgleză

I love you atât de tare

Încât I believe că mor

You are so încântătoare

Oh my dear cât te ador!

When I go la braț cu tine

Citește pe Antena3.ro

Un criminal din SUA s-a supărat că autoritățile au decis să-l execute chiar de ziua lui. Pentru ultima masă a comandat un festin

Mă simt very măgulit

Căci are looking toți la mine

Oh, I'm so fericit!

All ar fi atât de bine...

But you see, nu-i chiar așa

Căci I tell ce simt în mine

Do you want să fie așa?

Dar acest lucru se poate face și în proză, cu ajutorul următorului citat dintr-un cunoscut:

Știu. E deliberately… it’s not that they do not know… oricum e inutil să waste more energy after so many years… și nu știu dacă face bine continous hunting...

Deși tot versurile par mai bune:

I love you domnișoară

Și sunt very mâhnit

Căci when I speak engleza

You râzi necontenit.

I know ești englezoaică

But it isn’t important

Amorul meu for tine

Is very palpitant.

I can’t to sleep azi-noapte

Și-am stat să learn ceva

From cartea de engleză

Să-ți tell iubirea mea.

Asta însă cu precizarea că la început a fost frangleza. Americanul Mark Twain include într-una dintre cărțile sale o scrisoare cu următorul conținut:

PARIS, le 7 Juillet.

Monsieur le Landlord--Sir: Pourquoi don’t you mettez some savon in your bedchambers? Est-ce que vous pensez I will steal it? La nuit passée you charged me pour deux chandelles when I only had one; hier vous avez charged me avec grace when I had none at all; tout les jours you are coming some fresh game or other on me, mais vous ne pouvez pas play this savon dodge on me twice. Savon is a necessary de la vie to anybody but a Frenchman, et je I’aurai hors de cet hôtel or make trouble. You hear me. Allons.

BLUCHER.

Chiar dacă e posibil ca frenglish-ul să sune mai bine tot în versuri într-o poezie numită French Invasion a lui David Lindsay:

Since the bloody Battle of Hastings

When ’Arold got killed by French Bill

We’ve seen an endless invasion of French

And I’ve just about had my fill

Don’t we have enough words of our own

In this wonderful language of ours?

- To seek and find le mot juste

Dunt take much linguistic power

It seems using French has been with us forever

Passed down as a fait accompli

Have we ever really tried to change that?

Or have we always said „C’est la vie”?

But, to think that some long-dead bon vivant

With a certain je ne sais quoi

Used his chic tour de force to put words in our mouths

To me, it’s a shameful faux-pas

So, I think we need a tête-à-tête

To form a clique, to mount a coup

Working together, en masse, as a team

We’ll swap „Bonsoir” for „How Do”

I never have the soup du jour

Prefer prawn cocktail to poncy pâté

And I’ll sit in a coffee house or caff

But never go in a café

Some say I should let it go and relax

Say choice of words is all laissez-faire

But can I stay calm on this bête noire of mine?

No, mes amis ~ au-contraire!

At British Wimbledon let’s use „40-all”

Instead of being at deuce

And what’s wrong with nil instead of love

Or am I being obtuse?

Aşadar mai întâi i-au influențat economic şi cultural francezii pe englezi, pentru ca mai apoi capitalismul britanic marca Adam Smith să se impună exact pe aceste baze laissez-faire/laissez-passe, până când francezii post-iacobini şi republicani au ajuns să acționeze intervenționist pentru a repudia cuvinte importate din Regatul Unit. Din frangleza economică o carte scrisă de Ileana Constantinescu și dedicată părinților săi aflăm că hot money, joint venture, financial futures, leasing, hedging, swap, cash management, window-dressing, cash-flow, haircut, rating, know-how, factoring, credit crunch, securitization, blue chip, cash and carry, stop loss au fost redenumite oficial capitaux flottants, coentreprise, contrat a terme d’instrument financier, crédit-ball, couverture, echange financier, gestion de trésorerie, habillage de bilan, MBA (marge brute d’autofinancement), marge de sécurité, notation, savoir-faire, affacturage, resserrement du crédit, titrisation, valeur de premier ordre, payer-prendre, excédent de pertes. Or, rezolvarea acestei probleme n-ar trebui să se facă „prin decret”, ci să fie de bun simț. Trebuie să folosești termenii autohtoni în locul celor străini doar atunci când reușești să comunici mai bine, adică nu pentru a epata și a masca necunoașterea, într-o limbă sau în cealaltă. Deci ar fi necesar să discutăm și aici în termeni de eficiență.

În fine, oamenii vorbeau o singură limbă și poate că ar trebui ca istoricii, în măsura în care vor afla ceea ce s-a întâmplat în Turnul Babel, să o recupereze pentru a-și putea redacta europenii documentele oficiale după Brexit.

Haideți să luăm câteva exemple la întâmplare. Eurostat - biroul european de statistică - comunică publicului în limba engleză situaţia principalilor indicatori comunitari, de la inflație şi şomaj, la producţia industrială şi PIB. La fel procedează şi Banca Centrală Europeană, dar şi Comisia Europeană. Dar oare până la rezolvarea chestiunii cu Turnul Babel, acestea n-ar fi bine să se redacteze în limba Republicii Franceze pentru că această ţară a impus sistemul metric, în locul picioarelor britanice plecate din UE sau în cea a Germaniei, fiindcă ea l-a dat Europei (şi ulterior chiar Regatului Unit) pe Marx?

O soluție de compromis, dacă va fi învins păcatul trufiei, și deci nu se va ține cont de Turnul Babel, ar fi recuperarea limbii internaționale esperanto. Da, numai că această limbă este un idiom ce conține rădăcini și termeni de vocabular din engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă, cu unele cuvinte din arabă, turcă, greacă și ebraică. Iar în aceste condiții, în limbă ar trebuie repudiați termenii englezești în condițiile producerii Brexit-ului, în locul lor putând să intre cuvinte de origine slavă sau arabă. Sau chiar așa, de ce să se mai complice europenii după ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană cu esperanto? Nu mai bine vorbesc direct araba? Oricum de la Müller (9,5%), Schmidt (6,9%), Schneider (4,0%), Fischer (3,5%), Weber (3,4%), Meyer (3,3%), Schulz (2,7%), Wagner (2,7%), Becker (2,7%), Hoffmann (2,6%), se va ajunge, în vreo 10 ani, ca urmare a „influenţei” arăbeşti şi estice, la Mustafa (15%), Ali (10%), Said (9%), Ahmed (8%), Mahmoud (6,5%), Ibrahim (5%), Jaziri (3%), Nowak (2%), Kowalski (2%), Svoboda (2%), Wiśniewski (1%), Ivanov (1%), Kuznetsov (1%), Popov (1%), Dimitrov (1%), Horvath (1%), Müller (0,95%), Schmidt (0,69%), Schneider (0,4%), Fischer (0,35%), Weber (0,34%), Meyer (0,33%), Schulz (0,27%), Wagner (0,27%), Becker (0,27%), Hoffmann (0,26%).

Dacă totuși, după un scor strâns în Parlamentul European, se va decide neadoptarea limbii arabe pentru redactarea documentelor comune, din cauza dificultății alfabetului, și europenii rămași în Uniune vor considera că trebuie să apeleze tot la engleză, problema care se pune ar fi dacă nu cumva Marea Britanie nu va fi atât de mărinimoasă încât să permită folosirea limbii naționale într-un alt spațiu etnic, fără impunerea unei taxe. Un spațiu cu care, spre deosebire de India și Singapore, nu mai împarte aceleași valori, deci taxa ar fi justificată.