x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Crema de protecție solară pentru Cernobîl

0
Autor: Dan Constantin 21 Oct 2020 - 07:30
Crema de protecție solară pentru Cernobîl


Valul doi al pandemiei are o forță mai mare de lovire, numărul celor depistați cu COVID- 19 în octombrie depășind substanțial pe cel din perioada aprilie-mai. Cifrele pot fi relativizate dacă ținem seama că la debutul crizei sanitare sistemul nu avea capacitate de testare și, evident, nici înregistrările statistice nu reflectau integral realitatea stării de sănătate a populației. Nici indicatorii pe care îi folosim acum nu foloseau strict aceleați baze de date. După șapte luni de criză sanitară, durata ei nu poate fi stabilită cu certitudine, speranțele în apariția vaccinului anti-Covid sunt temperate de problemele pe care le ridică administrarea lui în masă. Primele două variante finalizate de vaccin impun păstrarea la -80 și respectiv -20 de grade Celsius, condiții greu de asigurat, iar o producție de miliarde de doze cere timp. Tratamentele nu au la bază încă un medicament-minune, unanim acceptat ca eficient. De accea, remediile pentru ruperea lanțului de infectare, ne plac sau nu ne plac, sunt doar două: masca și limitarea interacțiunii fizice. Surprinzător, măsurile de protecție nu au avansat de-a lungul vremurilor. În 1377, pentru a bloca extinderea epidemiei de pestă, la Ragusa, echipajele de pe navele care intrau în port erau izolate timp de 30 de zile, iar călătorii tereștri pentru 40 de zile (quaranta), de aici venind și termen de carantină. În 1606 ,la Londra se închid teatrele din cauza epidemiei de pestă. Un oarecare Shakespeare, a cărui trupă este obligată să șomeze, are astfel răgaz să scrie Regele Lear, Macbeth, Antoniu și Cleopatra. Din secolul XIV până în zilele noastre, constatăm că metodele de protecție tradiționale nu s-au schimbat după 750 de ani.

 Epidemiologii susțin că pandemia se va liniști abia în 2022, deci lupta este de mai lungă durată față de estimările optimiste, care o scurtau la maximum un an și jumătate. Economia se va relansa mai devreme de 2022? PIB la nivelul UE are o cădere de cel puțin 7 procente, recuperarea fiind prognozată pentru următorii doi ani. Cu masca pe față și cu perioade lungi de izolare, activitatea din câteva sectoare importante s-a sufocat. HoReCa, transporturile aeriene, sunt practic blocate. Construcțiile nu și-au pierdut însă ritmul, fluxul de investiții publice și cererea de locuințe mai spațioase asigură dinamica sectorului. Programul de susținere a economiei UE cu un buget de 750 de miliarde apare ca o speranță pentru țările care aveau probleme grele și fără pandemie. Italia, ”copilul bolnav”, vede în cele 200 de miliarde așteptate de la Bruxelles prilejul unei restructurări majore, cu prioritate spre educație, IT, infrastructură și mediu. Unii analiști nu cred că acest nou plan Marschall european va putea rezolva problemele structurale ale unei economii anchilozate în birocrație și practici mafiote neeradicate.

Un ziarist italian spunea că ajutorul de la UE este ca o cremă de protecție solară pentru cineva trimis la Cernobîl. M-am referit la ”modelul italian”pentru că există similitudini cu situația României. Și la noi, guvernul afișează un optimism exagerat legat de zecile de miliarde care revin din planul european de relansare. Nu sunt luate în calcul capacitatea redusă de absorbție a fondurilor UE și instabilitatea deciziilor de la București, proverbială în Europa. Ancora de stabilitate a României la vreme de furtună și de confuzii instituționale rămâne tot Banca Națională. Detractori de profesie, cu alte agende, țintesc la vârful băncii centrale, urmărind destabilizarea și acestui pol de încredere. Măștile puse nu acoperă mereu și respirațiile nocive.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de