M-am intrebat de multe ori cum a ajuns Funeriu ministru la Educatie. In echipa lui Boc, lovita si ea la limba romana si logica, el se detaseaza prin greutatea constanta de a transmite un mesaj coerent. Tot ce a iesit ca proiect de lege, decizie, instructiune a dat lucrurile peste cap. Tatal haosului din Educatie este, fara nici un proces de obtinere a paternitatii, ministrul Funeriu. O minte incalcita care are directia previzibila a miscarii browniene, nu are capacitatea de a organiza, limita de competenta aflandu-se in perimetrul camerei de baie si al buzunarului pentru batista. Ai nevoie, tragi apa, vrei sa respiri, duci mana dupa batista. Acest sinistru biped s-a trezit pus in fruntea treburilor dupa aceleasi criterii care au scos pe scena publica blonde scolarizate de la mare distanta, indivizi cu apucaturi de maidanezi si caracter de hingheri, dornici sa parvina sub talpa lui Basescu pana la statutul de rama.
Funeriu a aruncat in aer cu premeditare si ceea ce mai ramasese viabil in Educatie, a deversat in egala masura venin si ura peste profesori si elevi, declansand nu o reformare a sistemului, ci implozia lui. Stimulat de un presedinte care a avut alergie la carte, homunculul a pornit cruciada a carei tinta nu a fost Constantinopolul, ci orice persoana care dorea binele invatamantului romanesc.
A clocit o lege a educatiei menita sa eutanasieze scolile si cadrele didactice. A tintit varfurile stiintei si culturii, a umilit academicienii si a condamnat la desfiintare prin inanitie bugetara academii de ramura si institutii academice de interes national. A impus inchiderea scolilor, a segregat invatamantul pe clase sociale si averi si, tamp, a tras puntea care-i lega pe multi copii de la tara de scolile superioare. Funeriu injecteaza bacilul analfabetismului in venele unui neam care si-a ridicat capul in timpuri potrivnice tocmai prin cultura. Este el un geniu malefic sau un impostor care nu si-a aratat niciodata public diploma de Bacalaureat?
Dupa ce a dinamitat institutia publica si a rupt dialogul cu sindicatele si rectorii, statuand anarhia si lipsa de bun simt ca principii care conduc ministerul, Funeriu a pus ochii sa darame si bruma de recunostinta pe care Romania o acorda gloriilor sportive. Scandalul iscat l-a facut sa dea inapoi, ca o jivina speriata cu instinct de conservare inca in functiune.
Am gasit pe Internet un blog inteligent si cu umor subtire (funny blog) care fotografiaza extrem de bine personajul. Capitolul "cum recunosti un imbecil" este acum expus la poarta ministerului in cusca portarului, cu instructiunea ferma: lasa-l doar sa iasa!
Iata decalogul:
1. Imbecilul se naste imbecil. Creste. Se dezvolta. Evolueaza in propria imbecilitate, confundand ignorarea de catre ceilalti cu ignoranta celorlalti.
2. Imbecilul nu este neaparat prost. Adesea imbecilul da dovada de un soi de inteligenta care-i permite sa-si poleiasca imbecilitatea cu diplome si titluri.
3. Lingau prin definitie, imbecilul are ca scop in viata atingerea recunoasterii sociale. Orice recunoastere sociala a unui imbecil scoate in evidenta doze noi de imbecilitate.
4. Autosuficient, imbecilul crede ca reactiile alergice pe care le au ceilalti in fata imbecilitatii sunt forme de respect fata de propria persoana.
5. Imbecilul nu poate fi contrazis: fara a se indoi vreodata de sine, se considera detinator al adevarului absolut. Imbecilul nu face afirmatii, el da sentinte.
6. Imbecilul nu are nevoie de fraze, ci doar de cuvinte rupte din context. Imbecilului ii place sa epateze, citand fara sens tot ce crede ca ar putea impresiona.
7. Imbecilul nu dialogheaza, el doar jigneste. A jigni este singura lui bucurie si, atat cat i se poate aplica aceasta notiune, singura sa compasiune.
8. Cu imbecilul nu se poate comunica. Imbecilul te poate auzi doar daca vorbesti pe limba sa, insa, chiar si atunci, nu te poate intelege.
9. Imbecilul se considera superior celui care, de rusine, refuza sa-i raspunda la imbecilitati. Ceea ce pentru ceilalti este penibil, pentru imbecil este glorios.
10. Delator prin vocatie, este iubit de corporatii, de institutii de stat si de partide si ajunge, nu de putine ori, in pozitii de conducere.