De ce s-a călătorit Iohannis în Pampas?

Comparația cu iz ironic a căzut în uitare; acum,  dacă ne dă mâna, putem aduce „Pampasul” în casele noastre sau să batem drumul până în America Latină, să „trăim bine”, așa cum și-l închipuiau poate doar în vis părinții și bunicii noștri.

Cum noi trăim bine și prin reprezentanții poporului, Domnul Președinte Klaus Werner Iohannis și consoarta au dat o fugă până în America Latină unde, evident trăiesc o experiența „ca-n Pampas”. Socotelile cu voiajul familiei prezidențiale arată că drumul și alte angarale se duc spre două milioane de euro, dar costurile din banul public rămân nespuse. Un mister este și scopul real al călătoriei, bine ascuns sub caracterul turistic al turneului prin cele trei țări din program - Brazilia, Chile, Argentina. Ceva, ceva tot „s-a sifonat”, spărgând secretomania: Iohannis l-a „extras” pe Lula, președintele Braziliei, din tabăra lui Putin și l-a adus pe drumul cel drept, al „respectării frontierelor”. Cu protocolul în ritm de samba, dacă mai stă o zi-două pe acolo, delegația noastră poate-i convinge pe brazilieni să lase mai jos prețul cafelei, că românii fac ceașca mai mică pentru că-i ajută pe ucraineni să-și scoată grâul la piață. Nu l-am văzut însă suit în avionul de lux - mostra cea mai elocventă a călătoriei spre „Pampas” - și pe dl Gheorghe Florescu, Regele român al cafelei, care putea să-i șoptească lui Iohannis cum să-l ia pe Lula pe tema asta. Misiunea sub acoperire a lui Iohannis în Brazilia mai are un scop: consultanța cerută de Lula în probleme imobiliare. Între documentele secrete „scăpate” de Pentagon se află și notele de convorbiri ale vizitei președintelui Braziliei în SUA, din februarie 2023. Pentru a nu mai da de alte necazuri, de felul celor care l-au ținut câțiva ani în pușcărie, americanii l-au sfătuit pe Lula da Silva, zic notele secrete care circulă la liber prin lume, să ceară consultanță în problemele imobiliare soților Iohannis, care au o experiență consistentă în domeniu, ei curățindu-și proprietățile de nereguli chiar în timpul mandatului. Sfatul a fost urmat și, din surse sigure, pamfletarul a aflat că Lula a fost cucerit de competența în materie a oaspeților români și a spus că va veni foarte repede în România, să vadă cu ochii lui „Pampasul de la Sibiu”. 

Ăsta ar fi primul și marele obiectiv bifat al vizitei. Ce alte probleme și interese se mai pot rezolva prin Brazilia? Cadrul diplomatic al relațiilor este „beton”. Ambasadoarea României pe acolo este la bază inginer zootehnist, iar biroul economic din Sao Paolo „temporar închis”, cum se poate citi pe pagina oficială a ambasadei. Pe ușa biroului care promovează interesele economice românești în țara cafelei s-au pus păianjenii, căci ultima informație este din 2014! Documentele oficiale pe care le-am consultat despre vizită, apreciază că „Brazilia este principalul partener comercial al României în America Latină”. Cred că afirmația este scoasă dintr-un manual de istorie a comerțului, pentru că date recente arată că cele trei țări aflate pe traseul lui Iohannis abia ar reprezenta cumulat cam 1 la sută din schimburile comerciale ale României. În urmă cu decenii exportam masiv pe aceasta piață material rulant, îngrășăminte, camioane, laminate. Brazilia era, în schimb, un mare furnizor de minereu de fier pentru metalurgia românească. Acum ne uităm cu lupa prin statisticile de comerț exterior să descoperim ce mai exportăm spre Brazilia și, pe un plan mai larg, spre America Latină. Situația este similară și în privința comerțului cu Chile și Argentina. Alți vecini din Est nu au pierdut timpul și sunt prezenți cu investiții și produse în această regiune dinamică. Polonia are o investiție majoră în industria minieră a cuprului din Chile, luându-ne locul pe terenul pe care îl deschisesem cu decenii în urmă.

Președintele Iohannis face în curând un deceniu de când s-a instalat la Cotroceni. Nu a mișcat un deget pentru a stimula exporturile românești prin mijloacele politice și diplomatice pe care le are la dispoziție în fișa postului. Era în obiceiul predecesorilor de la Cotroceni să ia în avion, în vizitele oficiale, și oameni de afaceri români, practică doar sporadică în mandatele lui Iohannis. Consiliul de Export al României, structură guvernamentală de tip public-privat, și-a estompat prezența în peisajul acțiunilor prezidențiale, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor nu este invitată în asemenea voiaje prezidențiale care ar putea să deschidă uși pentru produsele și acțiunile firmelor românești. Președinților altor țări nu le cad galoanele dacă merg în vizitele oficiale alături de oamenii de afaceri, devenind astfel și comis voiajori de nivel înalt.

Raidul de lux prin cele trei țări latino-americane ar avea un rost dacă la final vom afla de la Iohannis ce avantaje concrete au fost negociate  pentru România. În momentul de față, Uniunea Europeană și Statele Unite sunt cu ochii pe această zonă, care este un producător consacrat al mai multor materiale esențiale pentru tehnologiile de energie curată și ar ajuta economia globală să acopere deficitele și blocajele care amenință tranziția energetică. Un raport pe acest subiect al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), difuzat în 7 aprilie 2023, cu siguranță a fost pus în mapa lui Iohannis de consilierii prezidențiali atât de pricepuți la aranjatul cravatei șefului. Raportul arată că: „Regiunea produce deja mari cantități de litiu, care este necesar pentru baterii, și cupru pentru susținerea și extinderea rețelelor  de energie regenerabilă și electrică; America Latină s-ar putea extinde într-o gamă de alte materiale, cum ar fi pământurile rare necesare motoarelor de vehicule electrice și turbine eoliene; la fel pentru producția de nichel, componentă-cheie a bateriilor. America Latină reprezintă 40% din producția mondială de cupru, primul producător fiind Chile”. IEA  continuă cu date relevante care subliniază că „astăzi, regiunea furnizează 35% din litiu din lume - producție în care conduc Chile (26%) și Argentina (6%)” - și adaugă faptul că „America Latină are un potențial semnificativ în producția  de grafit, nichel, mangan și elemente de pământuri rare, Brazilia deținând circa o cincime din rezervele globale din fiecare dintre aceste resurse”.

Suntem convinși că pe lângă „viața ca-n Pampas” în care se „chinuie” în aceste zile, președintele Iohannis va avea timp să adune informații specifice și să vină din America Latină cu tolba plină de proiecte pentru România, UE și NATO. Că doar pentru asta bate atâta cale!