x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România s-a pricopsit cu un dublu MCV

0
Autor: Dan Constantin 22 Iul 2021 - 07:00
România s-a pricopsit cu un dublu MCV


Comisia Europeană a difuzat marți, 20 iulie, Raportul pe 2021 privind statul de drept. Documentul este înaintat Consiliului European și Parlamentului European cu recomandare de dezbatere, urmând ca „parlamentele naționale și alți actori să intensifice dezbaterile naționale”. Este al doilea raport al Comisiei, ediția din 2020 fiind un eșec, Parlamentul European apreciindu-l ca „descriptiv și fără suficientă analiză”, cu un calificativ drastic de „necorespunzător”. Cele 65 de recomandări critice din documentul P9TA(2021) 0313 pot fi consultate pe arhiva oficială a instituțiilor europene. Retoric ne întrebăm, dacă s-ar fi extins procedura românească cu privire la rapoartele de activitate anuale prezentate parlamentului, am fi avut o Comisie Europeană destituită?

 

Au fost schimbate radical pentru raportul pe 2021 metodele de culegere a informațiilor, calitatea analizelor, ieșirea din recomandările cu caracter general, fără eficiență în punctarea capitolelor sensibile pentru statul de drept? Ca o primă constatare, ediția 2021 are recomandări specifice pentru fiecare țară, ceea ce face mai ușor de constatat „starea națiunii” la capitolul stat de drept. Cum era de așteptat, caii de bătaie sunt Ungaria și Polonia, țări în care divergențele cu instituțiile de la Bruxelles s-au accentuat pe domeniile vizate de raport. După primele reacții de la Budapesta, nu pare ca analiza să schimbe cursul acestor relații. Dimpotrivă! Agenția oficială de știri a Ungariei difuza miercuri, 21 iulie, opinia unui europarlamentar FIDESZ care cataloga raportul Comisiei Europene pe 2021 „un șantaj politic, scris de oamenii lui Soros care nu-și pot infiltra activiștii LGBT în grădinițe și creșe”. El punea la îndoială concluziile privind aprecierea critică privind libertatea presei din Ungaria, față de situația din Olanda, unde ziariștii de investigații sunt împușcați pe stradă, fapt dramatic necuprins însă de raport.
Trecând la „oile noastre”, raportul are aprecieri amestecate despre starea statului de drept din România. Cele 30 de pagini ale capitolului consacrat țării noastre sunt o preluare a informațiilor deja cunoscute și prezentate de raportul MCV difuzat în iunie 2021. Se bate moneda iar pe Secția Specială și pe „suferințele” create de unele decizii ale Curții Constituționale. Este lăudat „noul DNA” aflat în „pană” de cadre. Punctele susținute de „rezistenții” din justiție, mediatizate de propaganda aferentă, sunt deja bine-cunoscute din comentariile la MCV. Acum ele devin o situație de „deja vu”, dar incomodă, pentru că raportul 2021, cuprinde și accente critice la adresa guvernelor din 2020-2021. Astfel este criticat numărul limitat de consultări publice înainte de  adoptarea legislației și lipsa impactului bugetar al acestora. De asemenea, este relevat controlul judiciar al măsurilor din starea de alertă și de urgență din contextul pandemiei de COVID-19, instanțele anulând unele acte administrative. Un derapaj de la statul de drept este considerat de raport și neaplicarea de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești. La fel, punerea în executare a deciziilor CEDO se află în analiza Consiliului Miniștrilor, înregistrându-se întârzieri sau chiar ignorări de ale acestora. În fine, Raportul 2021 are față de „fratele geamăn” MCV două „palme” date derapajelor totalitare ale coaliției de  guvernare. Demiterea abuzivă a Avocatului Poporului, printr-o ambiție politică exacerbată, a fost anulată prin decizia Curții Constituționale, ceea ce credem că a evitat astfel transformarea „prostiei” interne într-un scandal european. Deși are un titlu blând - „Autoritățile independente au continuat să își desfășoare activitatea pe tot parcursul pandemiei de COVID-19”, paragraful respectiv relevă sintetic rolul concret al AP în apărarea constituționalității actelor legislative și executive și evoluția încercării de demitere a conducerii instituției. Altă atingere la statul de drept este și propunerea, încă nefinalizată, aflată „pe țeava parlamentară”, de fuzionare a Institutului Român pentru Drepturile Omului și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Propunerea legislativă este și ea declarată neconstituțională de CCR. Desigur, raportul abia lansat „pe piață”, va fi preluat în dezbaterea publică după regula convenabilă a paharului umplut pe jumătate. Oricum, gustul este sălciu.


Serviciul de email marketing furnizat de