Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exista o incrancenare in definirea liderilor de pe scena politica. Dreapta isi aroga persoanele puternice care muncesc cu adevarat, isi platesc impozitele si cer socoteala pana la ultimul sfant, iubesc ordinea, nu-i privesc cu ochi buni pe straini, pe alogenii care se amesteca, fug de dezbaterile fara program, sunt atlantisti fara rezerve, nu suporta sa fie contrazisi, declara ca mituri fundamentale familia, religia, institutiile de forta ale statului.
Sunt insa suparati cand statul vrea impozite diferentiate, progresive, desfid masurile sociale de orice fel, fac apologia individului care-si rezolva problemele singur, vor asigurari de sanatate si pensii private, nu accepta sindicatele, nici cantecele in locuri publice. Intr-un cuvant pot fi catalogati de restul lumii drept gretosi.
De cealalta parte a baricadei gasim persoane mai dezinhibate de canoanele etichetei. Stanga se proclama adepta masurilor sociale, vrea ca statul sa asigure protectie defavorizatilor, doreste un sistem sanitar deschis tuturor, respinge militarismul agresiv, accepta emigratia si minoritatile, doreste un cadru legal care sa struneasca puterea patronatului si o reglementare mai buna a muncii, accepta dialogul pe teme sensibile, este eco si ca atare iubeste masinile mai mici, bicicleta, si se da in vant dupa concertele in aer liber. In plus, ii plac gratarele la iarba verde, berica si nu este foarte atenta nici cum se imbraca, nici pe unde calca. Stanga este mai cu capul in nori, dar este placuta de cei mai multi, cateodata are succes si in administrare, iar atunci cand are bani de cheltuit este admirabila.
Desigur, aceste "portrete robot" sunt subiective, dar au corespondent si in realitatea romaneasca. Nu-i vom vedea niciodata la 1 Mai pe patroni sa defileze, cerand dreptul la munca, nici mazgalindu-si mainile cu mici la iarba verde, sorbind cu nesat din berica. 1 Mai are si rol de turnesol pentru stratificarea sociala si clarificarea ideologica. Nu prea poti sa amesteci stanga cu dreapta de 1 Mai si cred ca Ponta a ales nu intamplator ziua de azi sa-si anunte candidatii pentru Guvern. Este o zi buna de perceput oamenii chemati sa stearga urmele adanci lasate de o guvernare de dreapta care a avut toate relele posibile si a proclamat cu ura un razboi intre bogati si saraci.
Instalarea unui nou guvern este primul pas al unui drum lung. Urmeaza alegerile locale, unde se da prima lupta in fata cetatenilor intre stanga si dreapta. In Bucuresti, Sorin Oprescu este cel mai fidel reprezentant al stangii – lejera in discutie, fara complexe in lupta politica –, stiindu-se sustinut de o larga majoritate a cetatenilor orasului, besteliti de ani buni de basistii, pusi sa-i altoiasca la iesirea din front. Adversarii lui sunt cateva mici caricaturi politice iesite de sub pleasca lasata sa cada de sub coada dreptei. Cu un plici derizoriu este greu sa si concepi o lupta. Mai interesant pare Nicusor Dan, un ONG-ist iubitor de Bucuresti, care, paradoxal, poate fi integrat in ceea ce vrea sa continue Oprescu. Restul e tacere. La sectoare, pe langa pungasiile din 6 si 3, dreapta propune o gasca scortoasa – fostul prefect Atanasoaie, Sulfina si neadaptatul Paleologu. Un transport de fideli ai Elenei Udrea, care, dupa locale, va fi debarcata. Vin vremuri grele, Lenuto!
Citește pe Antena3.ro
